Pelerinaj la mănăstirile din Ilfov şi Prahova

După rugăciunea de binecuvântare pentru ajutor în călătorie săvârşită în biserica parohială, pelerinii însoţiţi de părintele paroh Vasile-Cristian Niţă au plecat cu un autocar al Agenţiei de Pelerinaj Basilica Travel a Patriarhiei Române, prima oprire fiind la Mănăstirea Snagov. De această aşezare monahală, prin evlavie şi dărnicie, şi-au legat numele domnitorii: Vladislav I, care a zidit aici un paraclis; Mircea cel Bătrân; Vladislav al II-lea, care a zidit aici biserică în anul 1453, cu hramul Buna Vestire (însă această biserică s-a scufundat în anul 1600); Vlad Ţepeş, care a fortificat mănăstirea, iar mormântul lui se află, potrivit tradiţiei, în această mănăstire; Sfântul Voievod Neagoe Basarab (1512-1521), care în anul 1512 a zidit biserica actuală cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului“, fiind pictată mai târziu, în anul 1563, de pictorul Dobromir cel Tânăr. Pictura este de mare valoare, fiind cel mai mare ansamblu iconografic din secolul al XVI-lea din Ţara Românească. Această biserică închinată Maicii Domnului a fost totuşi greu accesibilă vizitatorilor, din cauză că nu exista o cale de acces. Prin purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în anul 2010, s-a construit o pasarelă pietonală în lungime de 144 de metri, din beton şi fier, care permite pelerinilor să ajungă la Mănăstirea Snagov în orice anotimp, chiar şi atunci când lacul este îngheţat, iar bărcile nu se pot deplasa.

 

De la Snagov, pelerinii s-au îndreptat spre Mănăstirea Ghighiu, unde s-au închinat icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Siriaca“ şi au admirat pictura executată de Gheorghe Tattarescu în anul 1865. 

 

În comuna Poenarii Burchii, judeţul Prahova, pelerinii au poposit la ctitoria inginerului Nicolae Pissiota şi a soţiei sale, Zoe. Operă a arhitectului Ioan Giurgea, biserica mănăstirii îmbină armonios stilul Renaşterii italiene cu elementele bizantine specifice bisericilor româneşti. Biserica este construită în stil neoromanic, cu elemente ale Renaşterii, fiind din acest punct de vedere unică în peisajul monastic ortodox din ţara noastră. Se remarcă faptul că întregul edificiu a fost construit cu migală şi dăruire, faţadele de cărămidă aparentă şi liniile drepte şi echilibrate ale construcţiei trădând simplitate şi stabilitate.

 

După ce au vizitat Mănăstirea Pissiota, paşii pelerinilor s-au îndreptat spre un alt sfânt lăcaş din Arhiepiscopia Bucureştilor, respectiv Mănăstirea Ţigăneşti, cunoscută datorită icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului şi secţiei de broderie artistică în care a fost lucrată broderia din sala maură a castelului Peleş.

 

„Acest pelerinaj, însoţit de rugăciuni, de cântări şi de convorbiri duhovniceşti, a fost pentru participanţi un izvor de bucurie şi pace interioară, un prilej de îmbogăţire spirituală“, ne-a declarat pr. paroh Vasile-Cristian Niţă.