Perspective teologice şi ştiinţifice asupra timpului

În perioada 13–16 septembrie 2012, s-a desfăşurat la Mănăstirea Durău, judeţul Neamţ, ediţia a V-a a Simpozionului Naţional "Dialogul dintre teologie, filosofie şi ştiinţă", cu tema "Viaţa şi conştiinţa în orizontul tem-poralităţii - abordare teologică, filosofică şi ştiinţifică". La manifestare au participat 20 de cadre universitare şi cercetători din Iaşi (Universitatea "Alexandru Ioan Cuza") şi Bucureşti (Universitatea din Bucureşti, Universitatea Politehnică din Bucureşti, Aca-demia de Ştiinţe Economice, Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila") şi 100 de profesori din învăţământul preuniversitar.

În cadrul simpozionului s-au desfăşurat două şcoli de vară, cu temele "Religie şi psihologie" şi "Miracolul vieţii", programate în proiectul Cursuri privind dialogul dintre teologie, filosofie şi ştiinţă din perspectiva teologiei ortodoxe. Proiectul se desfăşoară în România, în perioada martie 2011 - martie 2013, fiind organizat de către Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi (prin Centrul de Cercetare Interdisciplinară în Religie, Filosofie şi Ştiinţă), Universitatea din Bucureşti (prin Centrul de Dialog şi Cercetare în Teologie, Ştiinţă şi Filosofie), în directă cooperare cu Patriarhia Română cu sprijinul Fundaţiei John Templeton din Statele Unite ale Americii. Lucrările simpozionului şi şcolile de vară s-au adresat unui număr de 100 de profesori din mediul liceal, profesori care predau discipline precum religie, literatură, istorie, educaţie plastică, economie, informatică, fizică, filosofie, biologie, chimie şi matematică. Abordările au avut în atenţie aspecte privind viaţa şi conştiinţa în condiţiile temporalităţii, din perspective ştiinţifice, filosofice şi teologice. Prezentările ştiinţifice au adus în discuţie timpul în cosmologie, termodinamică şi biologie, dar şi maniera de receptare şi înţelegere a timpului în inteligenţa artificială şi lingvistică. Perspectivele sociologice şi economice prezentate au abordat ipostazele sociale ale temporalităţii, condiţiile vieţii în orizontul temporalităţii, dar şi variatele forme de raportare la timp în ştiinţele economice. Consideraţiile filosofice expuse au evidenţiat finitudinea şi experienţa temporalităţii, memoria şi uitarea, reprezentări ale timpului în filosofia fizicii recente, dar şi posibilele forme de distorsiune a timpului în miezul experienţei personale. Din perspectivă teologică, au fost menţionate aspecte care privesc maniera în care sunt înţelese timpul şi temporalitatea în gândirea patristică şi în experienţa liturgică, relaţia dintre timp şi eternitate, aşa cum este abordată ea în teologia părintelui Dumitru Stăniloae, precum şi sensul eshatologic al timpului. Actualitatea temei este legată de necesitatea trăirii teologice a vieţii şi conştiinţei în contextul societăţii contemporane, care reclamă tot mai mult lipsa de timp şi presiunea unei existenţe accelerate. Abordând interdisciplinar tema timpului, participanţii la simpozion au afirmat valoarea contribuţiilor ştiinţifice actuale pentru o mai bună înţelegere a timpului cosmologic, termodinamic şi biologic al existenţei, deopotrivă cu dimensiunea edificatoare a reflecţiei filosofice cu privire la condiţia vieţii personale şi comunitare. De asemenea, s-a subliniat necesitatea unei vieţi personale şi comunitare orientate către dimensiunea spirituală a existenţei şi a timpului, dezvăluită de reflecţia filosofică fenomenologică şi de gândirea teologică. În fine, toate aceste aspecte pot fi valorificate într-o viziune integratoare privind viaţa personală şi comunitară, care să cuprindă şi demersurile de cunoaştere şi cele de cooperare la nivel comunitar. Între concluziile întâlnirii trebuie remarcat faptul că, în ceea ce priveşte abordarea noţiunii de timp, teologia ortodoxă se poate deschide într-un mod edificator către spaţiul interpretărilor propuse de filosofie, dar şi către cel prezent în teoriile economie, psihologice sau psihoterapeutice, precum şi către modelele utilizate de fizică, sociologie şi neuroştiinţe. Asumând coordonatele Tradiţiei patristice, actualizate în contextul cercetărilor ştiinţifice şi filosofice din contemporaneitate, s-a concluzionat faptul că reciprocitatea dintre timp şi veşnicie, şi responsabilitatea de a va-lorifica fiecare clipă în cheie edificatoare şi eshatologică reprezintă deziderate urgente şi necesare pentru articularea timpului la realitatea veşniciei. Participanţii la simpozion au convenit ca tema următorului simpozion naţional privind dialogul dintre Teologie, Filosofie şi Ştiinţă să fie "Libertate şi comuniune: implicaţii sociale. Abordări din perspectivă ştiinţifică, filosofică şi teologică, întrucât aceste aspecte sunt de mare actualitate pentru contextul contemporan.