Piloţi şi chirurgi

În fiecare an, mii de pacienţi se pierd ca urmare a unor erori medicale. Dacă ne gândim că, anual, în lume au loc 234 milioane de operaţii chirurgicale şi că, în funcţie de ţară, incidentele operatorii sunt cuprinse între 3-17%, ne dăm seama de necesitatea de a se corija această situaţie.

Acest fapt a determinat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) să promoveze noi reguli pentru monitorizarea pacienţilor ce urmează a fi operaţi. Aceste reguli au fost inspirate de modalităţile de verificare efectuate la avioanele care se pregătesc de decolare. Ele se desfăşoară în trei timpi, după cum le prezentăm mai jos: 1. Înainte de anestezie se verifică: - identitatea pacientului; - tipul intervenţiei la locul operaţiei; - instalarea pacientului în blocul operator; - verificarea materialului necesar pentru intervenţie; - evaluarea riscurilor alergice, respiratorii şi hemoragice; 2. Înainte de operaţie se confirmă: - punctele critice: identitate, tip de intervenţie, instalarea pacientului, locul operaţiei, documentele; - evaluarea eventualelor dificultăţi ale operaţiei; - administrare preventivă de antibiotice, dacă este necesară; 3. După operaţie se realizează: - bilanţul intervenţiei, numărătoare finală a instrumentarului, acelor, compreselor, se etichetează probele prelevate; - se dau recomandări pentru perioada postoperatorie. Toate elementele de mai sus trebuie înregistrate de către o asistentă medicală ce coordonează continuu cu anestezistul şi chirurgul care răspund de operaţie. Totul a pornit de la o statistică americană, publicată în 1999, care arăta că între 44.000-98.000 de americani mureau în fiecare an ca urmare a unor erori medicale ce puteau fi evitate. După această statistică alarmantă a apărut şi ideea listei de mai sus, listă care s-a impus abia după un deceniu. Avantajele acestei liste de verificare ("check-list") nu au întârziat să se arate, erorile umane legate de intervenţia chirurgicală micşorându-se semnificativ. Totuşi, nu întotdeauna şi peste tot aceste reguli se respectă întocmai, fapt care se mai traduce în erori medicale uneori cu sfârşit tragic. Aceste erori se produc şi datorită dificultăţilor de comunicare în cadrul echipei din sala de operaţie, astfel încât, se pot face greşeli, de exemplu, în privinţa substanţelor de perfuzat sau să se opereze o zonă sănătoasă în locul uneia bolnave. Ni se pare interesant de menţionat faptul că doi piloţi ai unui Boeing 747 au fost invitaţi pentru un schimb de experienţă într-o sală de operaţie, pentru a face comparaţie cu algoritmul din cabina de pilotaj înainte de decolare. Unul dintre piloţi a mărturisit că, intrând în sala de operaţie, a fost şocat de numărul mare de factori perturbatori, cum ar fi intrările şi ieşirile permanente din sală, muzica şi conversaţiile inutile în momentele cruciale. Recomandarea lor a fost să se elimine aceşti factori, iar rezultatele nu au întârziat să apară.