Prioritatea liderilor de la Kremlin este înarmarea

▲ Medvedev scade cu 7 puncte şi Putin cu 5 în sondajele de opinie ▲ Experţii pun acest regres de popularitate pe seama stingerii euforiei populare după războiul cu Georgia ▲ Liderii de la Moscova cred că prestigiul ţării se va mări prin construirea de tancuri şi portavioane ▲

În ciuda controlului asupra mass-mediei din Rusia, liderii de la Moscova au început să aibă probleme în sondajele de opinie. Pentru prima dată de la înscăunarea lui Dmitri Medvedev ca preşedinte şi trecerea lui Vladimir Putin în funcţia de premier, cei doi politicieni pierd din susţinerea populară. Cu toate acestea, Medvedev se arată hotărât să continue linia de forţă moştenită la Kremlin, angajând ţara la masive cheltuieli militare. Ruşii îi iubesc mai puţin Cota de popularitate a preşedintelui rus Dmitri Medvedev, dar şi cea a premierului Vladimir Putin au pierdut în luna octombrie 7 şi, respectiv 5 puncte, potrivit unui sondaj realizat de Centrul independent Levada şi publicat ieri, la Moscova. La întrebarea „sunteţi de acord sau nu cu activitatea“ preşedintelui Medvedev, 76% dintre persoanele chestionate au răspuns pozitiv, în timp ce în luna septembrie procentul acestora era de 83%. La aceeaşi întrebare, 27% au răspuns negativ, luna trecută numai 14% nefiind de acord cu activitatea şefului statului rus. Şi procentul acelora care apreciază pozitiv activitatea premierului Vladimir Putin a scăzut în luna octombrie la 83%, faţă de 88% în luna septembrie. 14% dintre cetăţenii ruşi nu sunt de acord în prezent cu modul în care premierul Putin îşi îndeplineşte sarcinile, în timp ce în luna septembrie sondajele au indicat la acest capitol un procent de 10%. „Nu este o decepţie“, a declarat purtătorul de cuvânt al Centrului Levada, Oleg Saveliev, citat de cotidianul Kommersant. „Este vorba de o revenire a nivelului de susţinere obişnuit după euforia generată de micul război victorios cu Georgia din luna august şi recunoaşterea independenţei Osetiei de Sud şi Abhaziei, republici separatiste georgiene proruse“, a adăugat acesta. Criza financiară din septembrie nu a influenţat atitudinea ruşilor faţă de tandemul Medvedev-Putin, a subliniat expertul de la Centrul Levada. Mass-media şi, în special canalele de televiziune, au reuşit să convingă majoritatea ruşilor că această criză „este în străinătate şi nu în Rusia“, a explicat el. Înarmarea, prioritatea numărul 1 Între timp, deşi criza economică mondială devine tot mai ameninţătoare, Kremlinul a anunţat că Federaţia Rusă va cheltui aproape 50 de miliarde de dolari în 2009 pentru arme şi echipamente. Liderii ruşi consideră forţele armate puternice drept un simbol al renaşterii ţării şi un instrument important pentru politica sa externă. Astfel, preşedintele Dmitri Medvedev i-a ordonat vicepremierului Serghei Ivanov, care este responsabil pentru complexul militaro-industrial, să ceară ca sectorul apărării să fie în siguranţă, în condiţiile crizei financiare. „Complexul militaro-industrial începe să fie afectat de problemele legate de credite“, i-a spus Medvedev lui Ivanov. „Cred că ar trebui să susţinem în primul rând sectorul apărării. Nu putem permite o criză aici, şi avem resursele necesare pentru a face acest lucru“, a adăugat preşedintele. Relaţiile tot mai proaste ale Rusiei cu Occidentul, mai ales după conflictul din Georgia, au alimentat determinarea Kremlinului de a se concentra pe sectorul apărării. Medvedev a spus că Rusia nu va economisi şi va depune eforturi majore pentru modernizarea forţelor sale militare, iar Ministerul Apărării a prezentat marţi planuri pentru o reformă radicală în acest domeniu. Liderul de la Kremlin a anunţat planuri de construire a unor submarine nucleare şi portavioane. „Acesta este unul dintre sectoarele subfinanţate“, a spus el, referindu-se la construirea de nave militare.