Răspundem cititorilor: Consumaţi multă supă şi verdeţuri, dacă aţi răcit!

Floarea C., Bucureşti: "Ce alimentaţie trebuie adoptată în stările de răceală şi gripă?"

Prof. Constantin Milică: În primele două-trei zile se va da bolnavului o alimentaţie uşoară, cu multe lichide (1,5-2 litri pe zi), sub formă de ceaiuri medicinale, supe calde, sucuri de legume (morcov, sfeclă roşie, varză roşie, tomate) şi sucuri de fructe (lămâi, portocale, grepfrut, mere). Nu se beau ceaiuri prea fierbinţi, care usucă mucoasele şi favorizează pătrunderea bacteriilor în corp. Lichidele consumate des păstrează faringele umed, evită îngroşarea secreţiilor şi facilitează eliminarea lor, în timp ce siropurile realizează o peliculă pe pereţii faringelui, contribuind la reducerea iritaţiilor. Supa caldă, preparată cu mult pătrunjel şi mărar, reduce procesele inflamatoare de pe căile respiratorii superioare, calmează tusea şi strănutul şi reduce debitul secreţiilor nazale. Treptat, se introduc în hrana zilnică lapte cald, iaurt, frunze proaspete de mărar mestecate permanent şi crudităţi (salată verde, broccoli, varză, sfeclă roşie, morcov, castraveţi, tomate, pătrunjel, ceapă, ridichi, hrean, ardei roşu, 2-3 căţei de usturoi înghiţiţi între mese). Se mai adaugă rasol din carne de vită, paste făinoase, compoturi îndulcite cu miere de albine şi fructe zemoase (caise, mere). O combinaţie savuroasă se poate obţine amestecând sucul de la 200 g lămâi cu miere de albine şi scorţişoară. La gripa cu frisoane puternice se recomandă o reţetă cu 4 linguriţe de cafea măcinată fin, care se fierbe în 250 ml apă; se adaugă zeama de la o lămâie şi 4 linguri cu rom, totul fiind băut într-o singură repriză. Între mese se vor lua câte două linguriţe cu bitter suedez şi o lingură cu fructe uscate de cătină albă. După scăderea febrei este indicat vinul de cireşe (1 kg fructe la un litru de vin şi câteva linguri cu zahăr), care se fierbe 10 minute şi se consumă câte un păhărel (50 ml) înainte de mesele principale. Raţiile de alimente la masă vor fi mai reduse, pentru ca organismul să poată lupta împotriva bolii şi să nu facă consumuri energetice suplimentare în digerarea excesului de alimente.