Răspundem cititorilor: Legumele crude, cea mai bună alegere pentru o alimentaţie sănătoasă

Ecaterina G., jud. Braşov: "Şi la televizor, şi în reviste se vorbeşte despre alimentaţia sănătoasă. Ce presupune un astfel de tip de alimentaţie? Ce ar trebui să mâncăm mai exact şi cum ne-ar putea ajuta să ne păstrăm sănătatea?"

Prof. Constantin Milică: Un adult sănătos, cu o activitate moderată, care consumă zilnic 2.800-3.000 de calorii, are nevoie, în medie, de 70-80 de grame proteine (300-400 de calorii), 300-400 de grame glucide (1.200-1.600 de calorii) şi 80-100 de grame lipide (700-800 de calorii). La acestea se adaugă 500-800 de grame fructe şi legume care aduc necesarul de vitamine, minerale, glucide şi o parte din cantitatea de apă. Peste aceste plafoane, cantitatea de alimente se măreşte numai în situaţia unei activităţi fizice mai intense. Este foarte dăunătoare hrana consumată în exces, peste potenţialul de prelucrare a aparatului digestiv, care devine supraîncărcat şi suprasolicitat. La persoanele gurmande se deschide uşor calea spre îngroşarea vaselor sangvine, cu flebite, tromboze şi ateroscleroză, ca factori principali ai îmbătrânirii precoce, creşterea colesterolului depus în interiorul arterelor, formarea de cheaguri de sânge, irigarea defectuoasă a creierului şi o suprasolicitare a inimii, aflată într-o continuă oboseală. Adoptarea unui regim alimentar naturist asigură o hrană completă pentru menţinerea energiei organismului, fără să ducă la anemierea trupului şi a minţii. În alimentaţia raţională, cu o hrană sănătoasă, se recomandă cât mai multe legume nefierte, salate uşor asimilabile cu morcov (care previne îmbătrânirea tenului şi apariţia ridurilor), salată verde, spanac, ţelină, ridichi, varză, conopidă, mărar, pătrunjel, fasole păstăi, mazăre, soia, tomate, castraveţi, ceapă, usturoi, praz, ardei, asmăţui, ciuperci. Printre fructele cu mare eficacitate în păstrarea tinereţii ţesuturilor un loc aparte le revine merelor, consumate în stare crudă, coapte, compot, sucuri sau siropuri. Fructele, legumele şi zarzavaturile proaspete au o contribuţie însemnată în creşterea capacităţii de apărare a organismului. În cazul unei alimentaţii deficitare în vitamine, scade activitatea fagocitară a leucocitelor, precum şi producerea de anticorpi, organismul fiind uşor supus agresiunilor, cu o evoluţie severă. Alte alimente dietetice pot fi considerate: carne slabă (de pui, viţel), sardele, peşte slab şi fructe de mare cu conţinut redus în lipide saturate, pâine integrală (graham), cereale germinate şi tărâţe (germenii de grâu, secară sau ovăz, în doză de 500 g pe zi, dau un conţinut de proteine de patru ori mai mare decât un ou), lapte degresat, iaurt, brânzeturi degresate, seminţe de bostan şi susan, miere de albine bogată în mineralele necesare.