Răspundem cititorilor: Mestecaţi bine alimentele, dacă suferiţi de steatoză hepatică

Data: 17 Aprilie 2010

Cătălina F., jud. Sibiu: "Care sunt cauzele apariţiei steatozei hepatice şi ce regim alimentar este recomandat în această boală?"

Prof. Constantin Milică: Steatoza hepatică este prima reacţie de suferinţă constatată la nivelul ficatului bolnav. Aceasta este o formă tipică de "supraîncărcare", prin care ficatul devine gras, se întăreşte şi creşte rapid în volum (în special la lobul drept). Încep durerile acute, cu sau fără palpare, din cauza unui exces de colesterol şi trigliceride depuse în celulele hepatice, precum şi a unui exces de bilă (fiere) care nu a fost evacuată prin canalele hepatice. Alte cauze majore ale steatozei hepatice sunt: consumul excesiv de alcool şi de medicamente de sinteză (corticoizi, estrogeni), prezenţa diabetului zaharat, operaţii chirurgicale făcute la vezica biliară, stomac şi intestine şi declanşarea diferitelor tipuri de hepatită. Riscul complicaţiilor severe este mai mare la consumatorii de alcooluri tari, la persoane în vârstă şi la bolnavii de diabet zaharat, insuficienţă cardiacă, obezitate sau anemie puternică. Regimul alimentar are un rol foarte important, asigurând creşterea rezistenţei generale a organismului şi evitarea evoluţiei bolii spre cronicizare. În zilele cu crize dureroase, bolnavul nu are poftă de mâncare. În această perioadă se recomandă o cură cu sucuri naturale de legume (morcov, ţelină, sfeclă roşie), sucuri nefermentate din fructe (mere, prune, struguri, portocale, lămâi, căpşuni, fragi, agrişe, afine), consumate imediat după preparare, precum şi ceaiuri medicinale îndulcite cu miere de albine. După încetarea crizelor se introduc în alimentaţie produse lactate (lapte dulce, iaurt, brânză proaspătă de vaci, caş dulce, urdă, telemea desărată, smântână). Sunt uşor suportat supele de zarzavat (cu cartofi, morcov, varză, pătrunjel), supele cu zdrenţe de ou şi făină, legume verzi fierte, salate de legume (lactuca, spanac, pătrunjel, ardei gras, tomate, varză), carne de peşte slab (păstrăv, ştiucă, lin, liban, şalău, cod), rasol de vită slabă sau de pasăre fără piele, omletă din albuş. Se recomandă gospodinelor ca, în locul prăjelilor şi a rântaşilor, să prepare sosuri dietetice şi anume: sosul tomat din roşii şi bulion, sosul alb din albuş de ou şi lapte rece, sosul de zarzavaturi înăbuşite, sosul caramel din zahăr ars folosit la mâncăruri din fructe uscate (prune), soteuri de morcov, griş şi orez cu lapte, precum şi sosul de fructe (mere, vişine, cireşe, caise). În alimentaţia curentă este indicată o suplimentare de fructe proaspete (mere, vişine, căpşuni, zmeură), luate în cure de 7-10 zile consecutiv sau sucuri din fructe (mere, lămâi). Bolnavul va mesteca bine alimentele, reducând astfel efortul de digerare a hranei şi activitatea secretorie a ficatului.