Răspunsuri duhovniceşti: Numai creştinii care slujesc lui Dumnezeu întru adevăr se vor mântui

Data: 03 Octombrie 2008

Care dintre categoriile de creştini au harul mântuirii?

Biserica noastră Ortodoxă învaţă că harul este dat tuturor oamenilor (Tit 2, 11), deoarece Dumnezeu voieşte ca toţi oamenii să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină (I Timotei 2, 4). Dar harul nu sileşte pe nimeni; oamenii au libertatea să-l primească şi să conlucreze cu el sau să-l respingă. Cei dintâi se mântuiesc, cei din urmă, nu („Învăţătura de Credinţa Ortodoxă“). Biserica Ortodoxă, fiind Biserică apostolică, are harul mântuirii. Numai creştinii care slujesc lui Dumnezeu întru adevăr, aceia se vor mântui, după cum spune Duhul Sfânt: „Aproape este Domnul de toţi cei ce-L cheamă pe El întru adevăr“ (Psalm 144, 18). Despre oamenii care nu au primit credinţa în Dumnezeu nu putem zice că se mântuiesc, deoarece apostolul ne învaţă: „Este un Domn, o credinţă şi un botez“ (Efeseni 4, 5; I Corinteni 12, 12). Şi iarăşi: „Pace peste cei ce vor umbla cu dreptarul acesta (dreapta credinţă) (Galateni 6, 16) şi în alt loc: „Cine nu se luptă după lege, nu se încununează (I Timotei 2, 5). Păgânii, necredincioşii şi apostaţii (lepădaţii de dreapta credinţă) nu au harul Preasfântului Duh. În Vechiul şi Noul Testament, harul Sfântului Duh a fost făgăduit tuturor celor ce vor crede în Iisus Hristos (Isaia 44, 3; 59, 21; Iezechiel 36, 27; Fapte 2, 17-18). În vremea de apoi, mulţi înşelători şi hristoşi mincinoşi se vor arătă cu viclenie că au harul Sfântului Duh şi vor face semne mari şi minuni false cu puterea satanei, spre a înşela pe mulţi şi a-i îndepărta de la dreapta credinţă, precum a zis Domnul (Matei 24, 24). Vrăjitorii, proorocii mincinoşi, ereticii, înşelătorii şi făcătorii de minuni false sunt urâciune înaintea Domnului şi Dumnezeu nu ascultă de ei (Levitic 20, 27; Deuteronom 18, 10-12). Creştinii care cad în păcate grele întristează Duhul Sfânt (Efeseni 4, 30), totuşi, nu pierd harul mântuirii. Dacă se vor întoarce din toată inima la spovedanie şi la lucrarea faptelor bune, iarăşi dobândesc harul Preasfântului Duh, fiindcă primul păcat împotriva Sfântului Duh săvârşit de ei este, după cum zice în „Învăţătura de Credinţa Ortodoxă“, „răutatea neîncrederii adevărului arătat şi dovedit, al dreptei credinţe în Hristos“. (arhim. Cleopa Ilie, Sfaturi duhovniceşti)