Răspunsuri duhovniceşti: „Organizaţi-vă viaţa pământească în aşa fel încât să fiţi oricând gata pentru marele examen“
Cum să ne pregătim pentru marea întâlnire cu Hristos?
Mântuitorul spune la sfârşitul Parabolei fecioarelor celor înţelepte: „Privegheaţi şi vă rugaţi, că nu ştiţi în care ceas vi se va lua sufletul de la voi!“. Moartea vine ca un fur noaptea, cum spune Mântuitorul, despre acest sfârşit al vieţii noastre. După acest sfârşit, o altă viaţă nu mai avem. Cei care spun că viaţă se continuă cu alte forme de viaţă, spun minciuni. O singură viaţă avem. Aceasta pe care o trăim acum! Când murim, nu ne mai întoarcem la viaţa pe care am dus-o. Rămâne numai un regret sau bucuria că am trăit sau nu o viaţă aşa cum îi place lui Dumnezeu şi că ne ducem în lumină.
De aceea, luaţi-vă în serios viaţa dumneavoastră, citiţi rugăciuni de seară, de dimineaţă, rugăciuni în timpul zilei. Când mergeţi pe drum, în loc de alte gânduri, rugaţi-vă lui Dumnezeu, rugaţi-vă sfinţitor şi Maicii Domnului ca să vă ajute, să vă călăuzească pe calea care duce către lumină. E vai de cei care merg către întuneric, conştienţi unii dintre ei, însă ascultând de sfaturile trupului. Acest trup care este dispus să învieze şi pe care trebuie să-l păstrăm curat pentru înviere, ca să primească sufletul curat, uneori ne dă de ruşine, adică ne împinge la fapte urâte. Mai ales tineretul, care este atras foarte uşor de patimile trupeşti sau de îmbogăţire.
Să fim atenţi la conştiinţa noastră, pentru că este tribunalul din noi înşine, care ne spune ce e bine şi ce e rău. Nu-i nevoie numaidecât să fim învăţaţi. Ne putem lua după conştiinţă. Ea ne spune cum suntem. Să ascultaţi glasul conştiinţei, să ascultaţi glasul Mântuitorului Hristos din Evanghelie şi sfaturile sfinţilor, căci toţi ne îndeamnă către bine. Organizaţi-vă viaţa aceasta pământească în aşa fel încât să fiţi oricând gata pentru marele examen de la judecata particulară, de care depinde şi judecata obştească, când va fi judecat şi trupul, şi condamnaţi sau răsplătiţi în bine şi unii şi alţii, după faptele lor făcute în viaţa această pământească. (Ne vorbeşte părintele Sofian)