Răspunsuri duhovniceşti: Să urmăm cu fapta nerăutatea copiilor

De ce Mântuitorul cheamă pe copii la sine înaintea tuturor oamenilor şi ni-i dă drept modele de desăvârşire?

Mântuitorul Iisus Hristos, fiind Însuşi Izvorul nemărginit al dragostei, al curăţiei şi al nevinovăţiei, din dragostea Sa cea nemărginită iubeşte pe copii pentru nevinovăţia lor şi îi cheamă la Sine, ca să ne dea nouă pildă spre a urma cu fapta curăţenia, nevinovăţia şi nerăutatea pruncilor şi a copiilor curaţi. Prin cuvintele „Lasaţi copiii să vină la Mine“, Domnul ne arată că El iubeşte pe copii şi nevinovăţia lor şi cu pildă ne îndeamnă pe toţi să fim ca ei.

Copiii nevinovaţi, care se duc la Domnul de mici, pot fi consideraţi sfinţi, şi deci modele de urmat pentru noi?

Pot fi consideraţi sfinţi şi modele de urmat pentru noi cât priveşte nevinovăţia şi curăţia lor, dar nu şi lupta şi suferinţa pentru lucrarea poruncilor lui Dumnezeu. Căci ei au intrat în împărăţia cerurilor pentru nevinovăţia vieţii, nu şi pentru ostenelile faptelor bune pe care le-au îndurat cu bărbăţie sfinţii lui Dumnezeu, care prin multe suferinţe şi prigoane pentru Hristos au dobândit viaţa veşnică (Matei 5, 10-13; Fapte 14, 22; 2 Cor. 4, 17; 2 Tes. 1, 5).

Mântuitorul nostru Iisus Hristos a zis: „De nu vă veţi întoarce şi de nu veţi fi ca pruncii, nu veţi intra întru împărăţia cerurilor“ (Matei 18, 3). Dar la această nevinovăţie şi curăţie a pruncilor, sfinţii lui Dumnezeu, prin mari lupte, osteneli şi chinuri au ajuns.