Reprezentantul Patriarhului Moscovei în vizită la Roma

Un articol de: Georgiana Bâra Cosmin Pricop - 13 Octombrie 2009

Cotidianul francez „La Croix“ consemnează vizita Arhiepiscopului Ilarion (Alfeyev) de Volokolamsk, preşedinte al Departamentului de Relaţii Externe al Patriarhiei din Moscova, care s-a întâlnit vineri, 18 septembrie 2009, cu Papa Benedict al XVI-lea. În numele Patriarhului Kirill I, acesta a insistat, în faţa comunităţii din SantâEgidio de la Roma, asupra convergenţelor esenţiale între catolici şi ortodocşi, amintind de întrevederile sale anterioare.

Chiar din începutul articolului, Frédéric Mounier subliniază că Arhiepiscopului Ilarion s-a adresat, într-o italiană perfectă, membrilor comunităţii din SantâEgidio. În vizită la Roma pentru 5 zile şi pentru prima dată de când i-a urmat, în data de 31 martie, Mitropolitului Kirill, devenit Patriarhul Moscovei, Ilarion, teolog ortodox rus, a fost primit în audienţă de către Papa Benedict al XVI-lea. „Trăim într-o lume nu post-creştină, ci decreştinată“ În numele Patriarhului Kirill I, acesta a insistat, în faţa comunităţii din SantâEgidio de la Roma, asupra convergenţelor esenţiale între catolici şi ortodocşi, amintind de întrevederile sale anterioare cu cardinalii Tarcisio Bertone, secretarul de stat al lui Benedict al XVI-lea, Walter Kasper (Unitatea creştinilor) şi Leonardo Sandri (Biserici orientale). „Trăim într-o lume nu post-creştină, ci decreştinizată“, a subliniat el. „Trebuie să propunem împreună lumii valorile creştine, atât morale cât şi sociale. Pentru a fi eficienţi în lumea noastră, trebuie ca noi, creştinii, să ne iubim unii pe alţii.“ În continuarea articolului se arată că, atunci când cardinalul Walter Kasper, preşedintele Consiliului pontifical pentru promovarea unităţii creştinilor, a fost în februarie la Moscova, cu ocazia întronizării noului patriarh, acesta din urmă s-a arătat favorabil unei aprofundări a colaborării cu Roma. În legătură cu acest fapt, în timpul unui interviu acordat la Radio Vatican, cardinalul Kasper şi-a exprimat bucuria pentru climatul pozitiv creat: „Am depăşit tensiunile din ultimii doi ani. Suntem, de acum înainte, într-un raport pozitiv, liniştit, constructiv“. Chiar dacă Moscova este un partener exigent, relaţiile au devenit din ce în ce mai bune de la alegerea lui Benedict al XVI-lea. Întâlnire „de criză“ Tot în Cotidianul „La Croix“, Bénévent Tosseri consemnează o întâlnire „de criză“ a preoţilor din Lyon. Aceştia au încheiat la 14 septembrie 2009 o conferinţă care s-a desfăşurat pe parcursul a 3 zile. În cadrul acestei întâlniri au fost dezbătute problemele acute ale economiei mondiale. „Trebuie să ne bazăm discursul pe Evanghelie şi pe realitate“ Şi nu neapărat pentru că Biserica, „o structură stabilă“, spune unul dintre cei 130 de preoţi prezenţi, ar fi direct afectată. Dar, „în calitate de actori sociali, trebuie să avem un discurs responsabil, să ne asigurăm că nu denigrăm responsabilii economici sau politici“, explică părintele Bruno Millevoye, secretar al Consiliului presbiterial. „Noi nu suntem economişti“, se scuză, aproape, pr. Thierry Cuilleret, preot la Villeurbanne, care afirmă că „trebuie să ne bazăm discursul pe Evanghelie şi pe realitate“. Pentru a-i înarma din punct de vedere intelectual pe clerici, bancherul François Villeroy de Galhau (membru al comitetului executiv BNP Paribas) le-a explicat criza financiară. „Ascultându-l, am reuşit să înţeleg cum putem fi şi bancheri, şi creştini“, zâmbeşte părintele Partick Rollin. Jérôme Vignon, preşedintele Săptămânilor sociale din Franţa, a prezentat consecinţele crizei în Europa. Bénévent Tosseri evidenţiază faptul că dacă preoţii au gustat aceste lecţii de economie, ei au adus de asemenea cu ei experienţa lor în privinţa consecinţelor umane ale crizei, uneori dramatice, situaţii cu care se întâlnesc zilnic. Carnetele de comenzi goale, măsurile de şomaj parţial, teama studenţilor care nu găsesc un loc de muncă sunt subiectele prezente cel mai mult în conversaţii. „Viaţa oamenilor este viaţa noastră cotidiană. Rolul nostru este de a păşi alături de ei, de a-i însoţi în greutăţile lor“, insistă pr. François Cristin, preot în Duchčre, un cartier defavorizat din Lyon. „Nu stăpânim mecanismele globale ale crizei, dar avem de partea noastră solidarităţile locale“ Preoţii se simt, adesea, neajutoraţi în faţa dezastrului economic. „Când o persoană vine să mă vadă pentru că soţul ei şi-a pierdut locul de muncă, îmi spun pe tot parcursul conversaţiei că nu am nici o soluţie cu care o pot ajuta“, povesteşte părintele Millevoye, şi el preot la Vénissieux. „Dar oamenii nu aşteptă un răspuns, ei vor doar să fie ascultaţi. Aşteaptă de la noi un sprijin moral. Noi trebuie să fim modeşti, dar în măsură să îi reperăm pe cei care îi pot ajuta pe enoriaşii noştri.“ „Pornind de la această sesiune, trebuie să ne îndreptăm privirile asupra locului nostru de viaţă, asupra cartierelor noastre, asupra parohiilor noastre“, insistă Etienne Belanger, responsabil al Tinerilor Muncitori Creştini din Rhône. „Nu stăpânim mecanismele globale ale crizei, dar avem de partea noastră solidarităţile locale.“ Dacă Biserica nu poate aduce un ajutor material consistent victimelor crizei, părintele Bertrand Chatain a sugerat totuşi o iniţiativă simbolică. Şi anume, ca preoţii din dioceză, pe bază de voluntariat şi în mod anonim, să doneze unor asociaţii caritative salariul lor pe o lună, adică 900 de euro. „Un gest pe care să îl facem nu într-un mod ostentativ, dar pentru a chema pe fiecare la o analiză a conştiinţei, pentru a-i determina pe oameni să rupă din ce este al lor pentru a participa cu ceva“, explică acest preot tânăr, pentru care „societatea nu aşteaptă numai vorbe, ci vrea şi fapte“. Speranţa unei Biserici ucrainene unificate În data de 2 octombrie 2009 s-a desfăşurat în Ucraina prima întâlnire de lucru pentru pregătirea unui dialog între Biserica Ortodoxă autonomă ucraineană (majoritară, depinzând de Patriarhia Moscovei) şi Patriarhatul de Kiev (desprins din Biserica Rusiei), putem citi pe pagina de internet a Service Orthodoxe de Presse. Într-un document comun, adoptat la sfârşitul întâlnirii, participanţii şi-au exprimat speranţa că „eforturile lor vor înlesni un dialog direct între două Biserici, la sfârşitul căruia se va surmonta diviziunea eclezială existentă în acest moment“. Documentul evidenţiază şi intenţiile pozitive şi constructive existente în debutul discuţiilor, precum şi absenţa presiunilor şi influenţelor exterioare. De partea sa, Patriarhia Constantinopolului, care susţine autocefalia Bisericii Ucrainei, a ţinut să arate că doreşte, de asemenea, să ajute Ortodoxia ucraineană în încercarea ei de a pune capăt divergenţelor actuale.