Ridicarea vizelor pentru SUA

Ministrul de externe, Titus Corlăţean, a declarat că includerea ţării noastre de către SUA în programul Visa Waiver este o chestiune politică pentru Bucureşti.

Faptul că românii „încă stau la uşă“ pentru viză de intrare pe teritoriul SUA nu este un tratament corect faţă de o ţară partener strategic. „Este o chestiune de imigraţie pentru autorităţile americane să controleze cine intră, cine iese, dar pentru noi este şi o chestiune politică, pentru că un stat cum este România, partener strategic al SUA, cu contribuţii constant majore anterior în Irak, acum în Afganistan şi, după 2014, cu faimosul scut antirachetă, trebuie tratat corect. (...) Faptul că noi încă stăm la uşă şi solicităm viză nu cred că este un tratament corect“, a subliniat Titus Corlăţean.

Ministrul român a amintit că există un angajament al preşedintelui Barack Obama, în declaraţia din 2011 privind parteneriatul strategic cu România, privind sprijinul Administraţiei de la Washington pentru eliminarea vizelor pentru români, iar acest angajament „trebuie să fie onorat de partea americană“.

În acelaşi timp, partea română lucrează împreună cu Ambasada SUA la Bucureşti pentru reducerea ratei de respingere a aplicaţiilor pentru viză, unul dintre criteriile actuale de acces în program fiind ca aceasta să fie de 3%, în timp ce în România a fost în 2012 de peste 17%. „Părţii americane i s-a argumentat că este total incorect să fie socotite ca număr de cereri respinse cele reformulate de aceeaşi persoană căreia i s-a refuzat anterior solicitarea de viză, crescând astfel procentul total de respingere al României“, a explicat Titus Corlăţean.

Recuperarea tezaurului

Ministrul de externe a vorbit şi despre o altă problemă sensibilă aflată pe adresa diplomaţilor români, aceea a tezaurului nereturnat de Rusia. „În actualul context al relaţiei politice cu Moscova, se poate lucra raţional, pentru a avea o agendă concretă a Comisiei mixte de istorici, în care se discută şi problema tezaurului României. Vom discuta tot ceea ce este important să fie discutat şi pentru partea română“, a afirmat Titus Corlăţean. Şeful Ministerului de Externe a mai precizat că o întâlnire a copreşedinţilor român şi rus ai acestei comisii a avut loc în octombrie 2012, la Moscova, şi urma să fie reluată în martie, anul curent, la Bucureşti, însă a fost amânată.

Oficialul român a subliniat faptul că dialogul mai bun cu Rusia va fi stimulat şi de semnarea, în iulie, a documentelor referitoare la deschiderea Institutului Cultural Român, la Moscova, şi a Centrului Cultural Rus, la Bucureşti. „Personal, am speranţa că acest lucru, care ţine de o simbolistică extrem de importantă pentru naţiunea română şi care, le-am spus-o omologilor din Rusia, se transferă generaţie de generaţie şi instituţiilor româneşti, fie Banca Naţională, fie Ministerul Afacerilor Externe, după foarte mulţi ani care s-au scurs, cred că putem avea şi resursele interne, şi maturitatea politică să ajungem, la un anumit moment, în situaţia de a regla corect această chestiune“, consideră ministrul român al afacerilor externe.