Românii din oraşe mănâncă prost şi nu fac mişcare

▲ Aproape 45% dintre românii cu viaţă activă, care locuiesc în zonele urbane, mănâncă de cel mult două ori pe zi, iar mai mult de jumătate dintre aceştia nu fac sport niciodată ▲ cu un astfel de stil de viaţă riscul obezităţii este foarte mare, potrivit unui studiu dat, marţi, publicităţii ▲

Datele, cuprinse în studiul „Obiceiuri bune, obiceiuri rele“, comandat de Unilever şi realizat de Ipsos Interactive Research, relevă o tendinţă îngrijorătoare către neglijarea unor aspecte de bază în asigurarea unui stil de viaţă sănătos. Studiul a fost efectuat pe un eşantion urban reprezentativ, cu vârste între 15 – 59 de ani, în cursul lunii aprilie 2007. Marja de eroare este de ^/- 3,2%. „Înţelegerea consumatorilor şi a obiceiurilor care influenţează modul de viaţă este un demers pentru a înţelege unde putem interveni în portofoliul de produse pentru a întâlni aşteptările consumatorilor noştri. Este un demers care sprijină misiunea companiei“, a declarat Alexandra Olaru, director pentru comunicare şi resurse umane al Unilever pentru Europa Centrală şi de Sud. Prea multe semipreparate şi fast-food Potrivit datelor din respectivul studiu, selecţia alimentelor se face în principal după gust, oamenii fiind mai puţin preocupaţi de caracteristicile nutritive ale acestora - cum ar fi conţinutul bogat în vitamine şi minerale, sau un conţinut scăzut de grăsimi (4,5 puncte din 5). Semipreparatele sunt incluse relativ frecvent în hrana zilnică, în defavoarea alimentelor proaspete, în special de către bărbaţi (40% au semipreparate cel puţin la o masă/zi). Potrivit studiului, 40% dintre bărbaţi (faţă de 29% dintre femei) obişnuiesc să mănânce semipreparate, iar 20% (faţă de 10% dintre femei) mănâncă fast-food. De asemenea, 46% dintre bărbaţi (faţă 35% dintre femei) servesc una sau mai multe mese calde pe zi. Timpul alocat meselor principale este redus (în peste jumătate dintre cazuri acestea durând maximum 15 minute). Cu toate acestea, este de remarcat faptul că fructele şi legumele sunt consumate zilnic, de aproximativ jumătate din cei intervievaţi. Micul dejun este neglijat de 10% din populaţie, în schimb, pentru 80% dintre respondenţi cina este masa principală. În jur de 40% dintre intervievaţi servesc dejunul într-un interval cuprins între 5 şi 15 minute. Pentru cină, aproape jumătate dintre persoanele chestionate alocă între un sfert şi jumătate de oră. Tinerii (15-25 de ani) mănâncă mai puţină salată (51%) şi mâncare gătită (86%) decât persoanele în vârstă. Persoanele cu venituri mari mănâncă mai puţină mâncare gătită, mai multe salate, semipreparate şi mâncare rece. Potrivit studiului, persoanele cu nivel ridicat de educaţie mănâncă mai multe salate (78%) şi mai puţină mâncare rece (9%). În marile oraşe, oamenii mănâncă mai puţină mâncare gătită (87%, faţă de 97% în oraşele mici), mai multe salate (71%, faţă de 66%) şi mâncare rece (17%, faţă de 12%). Mai mult de două treimi dintre respondenţi consumă între un litru şi doi litri de lichid pe zi, majoritatea după masă, aşa cum de altfel recomandă şi medicii. Sport deloc: 58% dintre români Activitatea fízică este, de asemenea, un punct slab al românilor din zona urbană, deoarece 58% nu fac sport deloc, iar 44% dintre cei care declară că au activitate fizică o practică mai puţin de o dată pe lună. Peste un sfert dintre respondenţi lucrează zilnic acasă peste orele de serviciu, 58% dintre persoanele tinere intervievate petrec mai mult de trei ore în faţa calculatorului în timpul liber, iar 25% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 35-59 petrec mai mult de trei ore în faţa televizorului în timpul liber. În ceea ce priveşte odihna, 16% dintre cei intervievaţi declară că dorm mai puţin de şapte ore, iar un sfert din populaţie se culcă după ora 22. Igiena orală este deficitară în cazul a 36% din respondenţi, aceştia spălându-se pe dinţi cel mult o dată pe zi. Neglijarea controlului anual al stării de sănătate este prezentă la 45% dintre participanţii la studiu, iar 22% nu fac un control medical anual niciodată. În sfera nutriţiei este important de semnalat faptul că termenul aliment sănătos este asociat în mod special prospeţimii sale şi nu conţinutului său nutritiv (4,72 de puncte din 5). Pe de altă parte, respondenţii mai consideră drept un aliment sănătos acel produs care oferă informaţii despre conţinutul nutritiv pe eticheta sa sau este realizat de un producător renumit. Raportarea la o nutriţie echilibrată este diferită în oraşele mari, unde tendinţele către obiceiuri mai puţin sănătoase sunt mai clare faţă de oraşele mai mici. Persoanele care locuiesc în oraşele mari sar mai frecvent peste mese, gătesc mai rar, consumă mai multe semipreparate. Din analiza comportamentului alimentar rezultă că persoanele mai în vârstă sunt mai preocupate de aportul nutritiv echilibrat, comparativ cu cei tineri. Ce şi cum trebuie să mâncăm Pentru a fi sănătos, organismul are nevoie de nutrienţi: proteine, lipide, glucide, vitamine şi elemente minerale. Aportul acestora trebuie să fie echilibrat, prin consumul de pâine şi alte produse din cereale, fructe, legume, lactate, carne (pui, peşte). Aceste alimente vor asigura totodată şi energia necesară organismului. Sunt recomandate trei mese principale şi două gustări, important fiind să se asigure toate substanţele nutritive în proporţii optime. Nu este recomandat ca în timpul mesei să se privească la televizor, să se citească ziarul sau să se lucreze la calculator. Micul dejun este prima şi cea mai importantă masă din zi, deoarece trebuie să asigure energia şi nutrienţii necesari desfăşurării activităţilor din prima parte a zilei. Micul dejun nu poate fi suplinit de nici o altă masă şi ar trebui să acopere 20-30% din necesarul caloric zilnic. Pâinea, cerealele, pastele făinoase sunt surse importante de glucide, care asigură energia zilnică necesară organismului. Ele mai conţin şi fibre alimentare, vitamine, elemente minerale necesare unei diete echilibrate. Alimentaţia trebuie să conţină cât mai multe legume (salată verde, morcovi, roşii, ardei gras, spanac) şi fructe (portocale, mere, căpşuni, vişine) pentru a avea mai ales vitamina C, recomandat fiind a se consuma crude, proaspete, atât la cele 3 mese principale, cât şi la gustări. Dacă alimentele preferate sunt bogate în zahăr, sare sau grăsimi, consumul acestora trebuie moderat, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi al frecvenţei. Trebuie alese alimente care conţin mai puţină sare, limitând şi numărul snacks-urilor sărate, ele putând fi înlocuite cu fructe sau legume crude la gustări. Pentru prevenirea cariilor dentare, medicii stomatologi recomandă tuturor copiilor să înlocuiască dulciurile cu fructe. Apa deţine un rol important în echilibrul organismului şi se recomandă între şase şi opt pahare de apă/zi (2-3 litri/zi), fiind nevoie de cantităţi mai mari dacă este foarte cald, se practică vreun sport sau exerciţii fizice. Contribuie la aportul de lichide: apa minerală, sucurile de fructe, ceaiurile de plante sau de fructe, laptele. Nu este recomandat consumul de lichide în timpul mesei. Ele pot fi băute după cel puţin 10 minute de la terminarea mesei. Greutatea depinde de numărul de calorii consumate zilnic comparativ cu cel pierdut, excesul de calorii determinând obezitatea. Odihnă activă şi măcar 2 l de lichide pe zi Zilnic se recomandă activitatea fizică, astfel încât cel puţin 30 de minute trebuie alocate activităţii fizice. Este recomandată o plimbare pe zi sau urcarea scărilor în locul folosirii liftului, mersul pe jos sau cu bicicleta la cumpărături şi chiar activităţile de curăţenie în casă sau grădinăritul. Mişcarea contribuie la dezvoltarea armonioasă fizică şi intelectuală. Alternanţa perioadelor de activitate cu perioadele de odihnă este şi ea foarte importantă, influenţând atât performanţele profesionale, intelectuale, fizice, cât şi relaţiile interumane. Programul de somn de şase-opt ore pe noapte este principala condiţie pentru combaterea oboselii. Un alt lucru foarte important pentru sănătate îl constituie consumul de lichide, care ar trebui să fie, potrivit doctoriţei Gabriela Radulian, medic nutriţionist, de doi litri şi jumătate pe zi pentru femei, iar pentru bărbaţi, potrivit ultimelor recomandări OMS, chiar trei litri de lichid pe zi. Studiul a relevat că 82% din populaţie consumă până în doi litri de lichide pe zi, iar persoanele din grupa de vârstă 40-59 de ani consumă chiar sub un litru de lichide pe zi. Trei sferturi din populaţie consumă alcool sau lichid imediat după masă sau la maximum cinci minute după masă, când acesta ar trebui consumat la aproximativ 10 minute după masă.