Rusia îl plânge pe Soljeniţîn

Scriitorul rus Aleksandr Soljeniţîn, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, în vârstă de 89 de ani, o figură importantă a disidenţei în URSS şi autor a numeroase romane monumentale despre lagărele sovietice, cum ar fi „Arhipelagul Gulagului“, a decedat, în noaptea de duminică spre luni, la domiciliul său din Moscova. A stat 20 de ani în exil, revenind în ţara natală în momentul destrămării URSS. L-a apreciat şi susţinut pe Vladimir Putin, ministru şi mai apoi preşedinte, acesta din urmă conferindu-i, în 2007, Premiul de Stat, celui care şi-a „dedicat viaţa patriei“. Printre cei care l-au omagiat pe scriitorul rus se numără foştii preşedinţi ruşi Mihail Gorbaciov şi Vladimir Putin, precum şi şeful statului francez, Nicolas Sarkozy. Scriitorul va fi înmormântat mâine la locul de veci ales încă din timpul vieţii, în cimitirul Donskoi din Moscova.

Aleksandr Soljeniţîn a decedat „ca urmare a unei insuficienţe cardiace acute“ duminică, la ora locală 23.45, a anunţat agenţia Itar-Tass, care îl citează pe fiul scriitorului. Bolnav de mai mulţi ani, Soljeniţîn nu apărea decât rar în public, ultimele imagini televizate înfăţişându-l în scaun rulant, în timpul primirii de oaspeţi la casa sa din Troiţe-Likovo, la nord-est de Moscova. Scriitorul a dezvăluit lumii realitatea din sistemul concentraţionar sovietic în lucările sale „O zi din viaţa lui Ivan Denisovici“, „Primul cerc“ şi „Arhipelagul Gulag“. „La sfârşitul vieţii mele, pot spera că materialul istoric pe care l-am colectat va intra în conştiinţele şi memoria compatrioţilor mei“, declara el în 2007, după ce preşedintele Vladimir Putin i-a acordat prestigiosul Premiu de Stat rus. Născut la 11 decembrie 1918, la Kislovodsk, localitate din Caucaz, Soljeniţîn aderă la idealurile revoluţionare ale regimului care se năştea în acei ani şi studiază matematica. Artilerist în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este arestat în 1945 şi condamnat la opt ani de închisoare, pentru că a criticat competenţele de comandant militar ale lui Stalin într-o scrisoare trimisă unui prieten. Eliberat în 1953, el publică în 1962 povestea unui deţinut din Gulagul sovietic, „O zi din viaţa lui Ivan Denisovici“, după ce a primit aprobarea noului lider de la Moscova, Nikita Hruşciov. Alte lucrări ale lui Soljeniţîn, „Pavilionul Canceroşilor“ şi „Primul Cerc“ sunt tipărite clandestin, iar în străinătate cunoaşte un mare succes. Scriitorul disident revine în Rusia după 20 de ani de exil A primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1970, dar în 1974 autorităţile de la Moscova i-au retras cetăţenia rusă, expulzându-l din URSS. A locuit apoi în Germania, Elveţia şi Statele Unite, înainte de a reveni în Rusia în 1994, după destrămarea Uniunii Sovietice. După întoarcerea în ţara natală, a criticat Occidentul şi evoluţia Rusiei post-sovietice, făcând apel la reîntoarcerea la valorile morale tradiţionale. El a apreciat însă rolul lui Vladimir Putin, un partizan al restabilirii puterii şi mândriei Rusiei, preşedinte în perioada 2000-2008 şi devenit premier între timp, în pofida trecutului său de ofiţer KGB. „Putin a primit drept moştenire o ţară jefuită şi îngenuncheată, cu o majoritate a populaţiei demoralizată şi în mizerie. Iar el a început reconstrucţia sa (...) pas cu pas, încet. Aceste eforturi nu au fost remarcate şi apreciate imediat“, a precizat Soljeniţîn într-un album publicat în aprilie şi dedicat preşedintelui. În 2006, Soljeniţîn a acuzat NATO că pregăteşte „încercuirea totală a Rusiei şi pierderea suveranităţii sale“. Putin, care l-a vizitat la 12 iunie 2007 pentru a-i conferi Premiul de Stat, l-a elogiat atunci pe cel care şi-a „dedicat viaţa patriei“. „Milioane de oameni din lume asociază numele şi operele lui Aleksandr Isaevici Soljeniţîn cu soarta Rusiei însăşi“, a declarat atunci Putin. Omagiile preşedinţilor Noul preşedinte rus, Dmitri Medvedev, a exprimat condoleanţe familiei scriitorului, a anunţat purtătoarea sa de cuvânt, Natalia Timakova. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a adus, ieri, un omagiu lui Aleksandr Soljeniţîn, „una din cele mai mari conştiinţe ale Rusiei din secolul XX“. „Intransigenţa sa, idealul său şi viaţa sa lungă şi frământată fac din Aleksandr Soljeniţîn o figură fabuloasă, moştenitoare a lui Dostoievski. El aparţine panteonului literaturii mondiale. Aduc un omagiu memoriei sale“, a scris Sarkozy. Fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov a adus un omagiu scriitorului Aleksandr Soljeniţîn, numindu-l „omul cu destin unic“, care a avut curajul să denunţe caracterul inuman al regimului stalinist. „Aleksandr Soljeniţîn a traversat încercări dificile, la fel ca milioane de cetăţeni ai ţării“, a declarat părintele perestroicii, citat de Interfax. „A fost unul din primii care au ridicat vocea împotriva regimului stalinist în apărarea oamenilor“, a adăugat el. „Rusia ar trebui să-i mulţumească lui Aleksandr Soljeniţîn pentru contribuţia sa la libertatea şi la dezvoltarea democraţiei în ţara noastră“, a mai declarat Mihail Gorbaciov. Şi-a ales singur locul de odihnă veşnică Trupul neînsufleţit al scriitorului rus Aleksandr Soljeniţîn va fi expus astăzi în clădirea Academiei de Ştiinţe din Moscova, pentru o ceremonie de adio, înaintea funeraliilor de mâine, a anunţat Fundaţia Soljeniţîn, potrivit agenţiei Interfax. Ceremonia se va începe la ora locală 11:00 şi va dura întreaga zi, a precizat un purtător de cuvânt al Fundaţiei. Aleksandr Soljeniţîn va fi înhumat mâine, în cimitirul Donskoi din Moscova. Potrivit lui Nikolai Balaşov, reprezentant al Patriarhiei Moscovei, „Aleksandr Soljeniţîn a ales el însuşi acest loc de veci din timpul vieţii“. Răspunzând solicitării scriitorului, „în urmă cu cinci ani, patriarhul Aleksii al II-lea al Moscovei şi al întregii Rusii i-a rezervat un loc în cimitirul mănăstirii Donskoi“, a precizat reprezentantul patriarhiei.