„Să transformăm starea de izolare într‑o lucrare folositoare, spirituală”
În Duminica a 5-a din Postul Mare (a Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca), Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învăţătură în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală, în care a vorbit atât despre înţelesurile duhovniceşti desprinse din pasajul evanghelic (Marcu 10, 32-45) citit în cadrul Sfintei Liturghii (a treia vestire a Pătimirilor, fiii lui Zevedeu), cât şi despre viaţa Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca - îndreptar de pocăinţă sinceră pentru toţi oamenii. De asemenea, Patriarhul României a rostit la finalul Sfintei Liturghii rugăciunea specială pentru încetarea pandemiei actuale produse de noul coronavirus.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a precizat că Duminica a 5-a din Postul Sfintelor Paşti ne arată trei mari învăţături duhovniceşti. „În primul rând, în Evanghelia de astăzi, Domnul Iisus Hristos prevesteşte ucenicilor Săi Pătimirile, moartea şi Învierea Sa, arătând astfel că suferinţa Crucii Sale pregăteşte slava Învierii Sale. În al doilea rând, tot în Evanghelia de astăzi, Domnul Iisus Hristos luminează sufletele ucenicilor Săi Iacov şi Ioan, ispitiţi de mândrie, de dorinţa de întâietate, şi sufletele celor 10 ucenici ai Săi ispitiţi de mânie şi invidie, arătând că adevărata onoare nu se obţine prin stăpânire asupra oamenilor, ci prin slujirea tuturor. În al treilea rând, viaţa Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca ne arată că prin rugăciune şi prin pocăinţă îndelungată omul pătimaş se poate elibera de păcat şi poate dobândi sfinţenia dătătoare de viaţă.”
Preafericirea Sa a subliniat că, atât din Evanghelia citită în cadrul Sfintei Liturghii, cât şi din viaţa Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, noi învăţăm că suntem chemaţi la rugăciune, la smerenie şi la pocăinţă. „Sfântul Ierarh Sofronie, Patriarhul Ierusalimului, a scris viaţa Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, această viaţă a ei plină de post, de nevoinţe, de încercări, dar şi de dobândirea sfinţeniei, pentru că era luminată la faţă şi la trup când se ruga, ceea ce înseamnă că a dobândit o mare sfinţenie. Viaţa ei a fost introdusă în cartea de cult numită Triod, iar începând cu secolul al 11-lea, Sfânta Maria Egipteanca este pomenită în Duminica a 5-a din Postul Sfintelor Paşti. Viaţa ei este un îndreptar de pocăinţă şi un îndemn tuturor credincioşilor ca prin pocăinţă să se elibereze de păcat şi să dobândească sfinţenia. Ce învăţăm noi din Evanghelia de astăzi şi din viaţa Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca? Învăţăm că suntem chemaţi la rugăciune, la smerenie şi la pocăinţă pentru a ne transforma, pentru a ne schimba modul de a gândi, de a vorbi şi de a fi, modul de a făptui, de a trăi şi de a lucra. De asemenea, vedem că în mod neaşteptat, nu este nevoie acum să mergem în pustie (ca Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca - n.a.), pentru că aproape toate oraşele au devenit pustii prin faptul că în ele nu mai circulă atât de mulţi oameni, pe străzile oraşelor nu mai este forfotă, nu mai este mulţime de oameni, pentru că oamenii s-au izolat în case. Putem spune la fel ca prorocul Ieremia în Plângerile sale: cât de pustie este cetatea cea cu mult popor altădată (Plângerile lui Ieremia 1, 1). Acolo era din cauza ducerii în robie a evreilor, dar aici este din cauza unei alte robii, şi anume teama de boală, de răspândirea acestui nou virus care produce multă spaimă, dar desigur şi multă suferinţă şi chiar multe decese”, a spus Patriarhul României.
Totodată, Întâistătătorul Bisericii noastre a evidenţiat că oraşele aproape pustii seamănă cu pustia în care s-a retras cândva Maria Egipteanca. „Bisericile aproape goale, pentru că nu mai participă iubiţii noştri credincioşi la slujbe, ne îndeamnă la smerenie şi să transformăm starea de izolare într-o lucrare folositoare, spirituală, să transformăm suferinţa bolii în speranţa eliberării de boală şi de toate neajunsurile pe care această pandemie le creează. Toate acestea le putem face înmulţind rugăciunea, umplând sufletele noastre de lumina rugăciunii smerite şi de lumina faptelor şi cuvintelor bune, de întrajutorare a semenilor, cu ajutorul lui Hristos Cel răstignit şi înviat, spre slava Preasfintei Treimi şi spre bucuria Învierii pe care o aşteptăm cu credinţă şi cu multă dorinţă”, a subliniat Părintele Patriarh Daniel.