Sărbătoarea împăcării lui Dumnezeu cu neamul omenesc

Sfântul Ioan Gură de Aur, Predici la Sărbători împărătești, Cuvântare la Înălțarea Domnului, II, în Părinți și Scriitori Bisericești (2015), vol. 14, pp. 184-185

„Ce sărbătoare este sărbătoarea de azi? Sfântă și mare sărbătoare, iubite! Sărbătoare care depășește mintea omenească, vrednică de marea dărnicie a lui Dumnezeu, Făcătorul ei. Astăzi s-a făcut împăcarea lui Dumnezeu cu neamul omenesc. Astăzi s-a pus capăt vrăjmășiei celei veșnice și a încetat războiul cel de multă vreme. Astăzi s-a reîntors o pace minunată, deloc nădăjduită mai înainte. Căci cine mai nădăjduia că Dumnezeu are să se împace cu oamenii? Nu pentru că Stăpânul era neomenos, ci pentru că sluga era trândavă. Nu pentru că Domnul era crud, ci pentru că robul era nerecunoscător. Vrei să afli cum am mâniat noi pe Stăpânul nostru Cel iubitor de oameni, pe pașnicul nostru Stăpân? Este drept să cunoști temeiul vrăjmășiei noastre de mai înainte, ca, atunci când vezi că noi, dușmanii și vrăjmașii Lui, suntem cinstiți, să te minunezi de iubirea de oameni a Celui care ne-a cinstit și să nu socotești că schimbarea aceasta s-a săvârșit datorită faptelor noastre mari; în sfârșit, auzind de harul Lui cel covârșitor, să nu încetezi vreodată să-I mulțumești pentru darurile acestea atât de mari.”

(Cuvânt patristic, pr. Narcis Stupcanu)