Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina › Teologie și spiritualitate › Patristica › Din dragoste pentru Domnul Hristos...

Din dragoste pentru Domnul Hristos...

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Patristica
Data: 19 Octombrie 2026

Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, p. 243

„(Cuvioasa Casiana Schimonahia) era cu metania din Mănăstirea Topolița - Târgu Neamț. Deci, retrăgându-se pe Valea Bistriței cu câteva ucenice, a sihăstrit mai întâi în pădurile Hangului. Apoi, adunând mai multe călugărițe în jurul ei, schimonahia Casiana a întemeiat un mic schit de lemn pe valea pârâului Buhalnița, numit Schitul Casiana, pe care l-a povățuit duhovnicește până la obștescul ei sfârșit. Nevoința maicilor din această sihăstrie era aceeași ca în toate sihăstriile din jurul Ceahlăului. Zilnic săvârșeau cele șapte laude, în chilii citeau Psaltirea, mâncau o dată pe zi și petreceau permanent în tăcere și smerenie. Numele acestei schimonahii era cunoscut în toate satele de pe Valea Bistriței, căci era o vestită maică duhovnicească și rugătoare pentru toți și fiecare se folosea de nevoința ei. Către jumătatea secolului al XVII-lea, Cuvi­oasa Casiana egumena s-a mutat în odihna lui Hristos, lăsând în urmă numeroase ucenice.”

(Cuvinte ale sfinţilor români, pr. Narcis Stupcanu)