Schitul Mănăileşti - Vâlcea la 1900

Lăcaşul este atestat încă din 1606, atunci când domnitorul Radu Şerban întărea prin hrisov moşia Genuni a Mănăstirii Bistriţa din Vâlcea.

Pe locul acestuia, la 1684, postelnicul Papa Pârşcoveanul, rudă a viitorului domnitor Constantin Brâncoveanu, a ridicat un alt lăcaş cu hramul "Înălţarea Domnului", pe care l-a înzestrat cu odoare şi proprietăţi funciare şi l-a confirmat ca schit al vechii Mănăstiri Bistriţa. De altfel, Papa postelnicul s-a călugărit în acest aşezământ luând numele de Pahomie, aşa cum făcuse ctitorul lavrei Bistriţa, Barbu Craiovescu. Între 1799-1801, pe cheltuiala sa, cărturarul Dionisie Eclesiarhul adaugă bisericii pridvorul şi turla şi o zugrăveşte. Când era reparată la 1905, biserica avea statut de filie în cadrul Parohiei Frânceşti, jud. Vâlcea.