Semnale moderat optimiste privind aderarea la Schengen
Mai multe declarații venite de la Comisia Europeană sau de la oficiali români și bulgari readuc în atenție subiectul aderării complete a României și Bulgariei la spațiul Schengen. Însă momentul nu pare prielnic reluării acestei discuții având în vedere că tot mai multe state din Schengen își închid graniţele interne pentru a opri migrația ilegală, iar analiștii se întreabă dacă zona de liberă circulație mai este susținută cu adevărat de țările membre.
Potrivit unei declarații făcute miercuri la New York de preşedintele României, Klaus Iohannis, nu există garanţii, dar sunt şanse destul de bune ca România să facă încă din acest an următorul pas pe calea aderării la Schengen, respectiv aderarea cu frontierele terestre. Iohannis a subliniat că „este extrem de important să se continue toate demersurile legate de finalizarea parcursului Schengen pentru România” şi a dat asigurări că „s-a lucrat tot timpul foarte intens pentru acest obiectiv”.
La rândul său, eurodeputatul Victor Negrescu (S&D), vicepreşedinte al Parlamentului European, a declarat pentru Agerpres că se aşteaptă ca viitorul comisar privind afacerile interne, austriacul Magnus Brunner, să respecte angajamentul ferm asumat de Ursula von der Leyen în programul său, astfel ca până la finalul acestui an să fie luată o decizie pozitivă în legătură cu aderarea completă a României şi Bulgariei la Schengen.
Mai mult, Comisia Europeană şi-a reafirmat joi poziţia conform căreia România şi Bulgaria sunt pe deplin pregătite pentru aderarea la Schengen. „Bulgaria şi România şi-au demonstrat capacitatea legată de gestionarea frontierelor şi returnări. Ele sunt pregătite şi ar trebui să beneficieze integral de spaţiul Schengen”, a afirmat pentru Agerpres un purtător de cuvânt al Comisiei.
Jean-Louis De Brouwer, director în cadrul Institutului regal pentru relaţii internaţionale „Egmont” din Bruxelles, crede că reintroducerea de către Germania a controlului temporar la frontierele interne este doar începutul. „Schengen înseamnă o zonă fără frontiere interne. Dar o zonă fără frontiere interne şi cu o frontieră externă comună înseamnă că trebuie să cazi de acord asupra unor criterii comune referitoare la cine este lăsat înăuntru şi în ce scop. (...) Dacă nu cazi de acord asupra unei politici comune de imigraţie şi azil, atunci pui Schengen în pericol. Şi exact acest lucru îl vedem azi”, a explicat, pentru Agerpres, expertul.
În opinia sa, statele membre trebuie să decidă asupra Schengen. „Aş spune că ceea ce se întâmplă acum nu este în favoarea unei relaxări a măsurilor care afectează Bulgaria şi România pentru moment. Dar, mai important, cred că foarte curând - ar putea fi şi la viitorul Consiliu European - statele membre vor trebui să răspundă la o întrebare foarte dificilă: dacă ele vor să păstreze Schengen sau nu”, a mai spus De Brouwer. (C.Z.)