Servicii insuficiente pentru medicina vârstnicului

Potrivit statisticilor, în 2008, în România, populaţia vârstnică reprezenta 15% din totalul populaţiei, iar estimările arată că în 2050 va fi de 25%, ceea ce presupune noi abordări din punct de vedere medical. La vârstnici, bolile au alte manifestări, sunt atipice, iar modificările de comportament nu sunt totdeauna determinate de vârstă, ci de multe ori ascund nişte boli precum infecţiile urinare, pulmonare, cardiace şi altele. "Este necesară dezvoltarea reţelei de geriatrie, care în prezent este neomogenă, este mai dezvoltată în S-E ţării şi mai puţin dezvoltată în Transilvania, unde sunt şi cei mai mulţi vârstnici", a declarat conf. dr. Gabriel Prada, de la Institutul de Geriatrie şi Gerontologie "Ana Aslan". În prezent, numărul paturilor din instituţiile de stat destinate medicinei vârstnicilor este de aproximativ 1.200 de paturi, iar numărul ambulatoriilor este de 30, dintre care cele mai multe (5) sunt în Capitală. Potrivit dr. Doina State, vicepreşedinta Societăţii Române de Gerontologie şi Geriatrie, medicul de familie ar trebui să colaboreze cu medicul geriatru, în condiţiile în care numărul medicilor cu specialitate în geriatrie este insuficient. La nivel naţional, în prezent există doar 130 de specialişti, majoritatea în Bucureşti.

Mâine va fi marcată Ziua Internaţională a Vârstnicului, prilej cu care Societatea Română de Gerontologie şi Geriatrie şi Asociaţia Tinerilor Medici Geriatri vor organiza în magazine şi în parcuri puncte de informare. În România trăiesc peste 3 milioane de persoane cu vârsta peste 65 de ani, iar numărul lor este în creştere.