Sf. Mare Mc. Fevronia; Sf. Mc. Orentie şi fraţii săi; Sf. Mc. Livia

Sfânta Fevronia, o tânără de 20 de ani, a intrat în monahism într-o mănăstire din apropierea oraşului Nisibi din Mesopotamia de Sus. În timpul prigoanei împotriva creştinilor a împăratului Diocleţian (284-305), guvernatorul Selin, ajutat de nepotul său Lisimah, îi urmărea pe creştinii aflaţi la graniţa imperiului cu Persia.

Pe cât de aprig era Selin, pe atât de bun era Lisimah faţă de creştini, anunţându-i înainte, să se ascundă. Soldaţii lui Selin au spart porţile mănăstirii, vrând să ucidă maicile, însă ele au rămas în viaţă. Luând-o doar pe tânăra Fevronia, Selin i-a propus să jertfească idolilor şi să se logodească cu nepotul său, Lisimah. Pentru că Fevronia a refuzat, a fost supusă la chinuri. În cele din urmă a primit moarte martirică, iar trupul ei a fost dus, din porunca lui Lisimah, la mănăstire. Mai târziu, Selin a fost găsit mort. Lisimah a primit Sfântul Botez şi a intrat în mănăstirea arhimandritului Marcel. Sfânta Mucenică Fevronia a făcut multe minuni prin moaştele sale şi s-a arătat maicilor care se rugau noaptea în biserica mănăstirii. (Diac. George Aniculoaie)