Sf. Mc. Achindin, Pigasie, Aftonie, Elpidifor şi Anempodist

Sfinţii Mucenici Achindin, Pigasie, Aftonie, Elpidifor şi Anempodist († 341) erau din Persia şi erau membri ai curţii regelui persan Sapor al II-lea (309-379). „Pentru că erau întăriţi în dreapta credinţă, sfinţii au fost prinşi, bătuţi şi chinuiţi îndelung pentru a se lepăda de Hristos. Începând regele să-L hulească pe Hristos, sfinţii s-au rugat, iar Sapor a rămas mut vreme de câteva ceasuri, apoi, tot la rugăciunea sfinţilor, i s-a dezlegat limba. Mai înverşunat ca oricând, Sapor a poruncit ca sfinţii să fie aşezaţi pe paturi de fier încinse în foc, dar Dumnezeu a rânduit ca o ploaie puternică să stingă focul şi sfinţii au rămas nevătămaţi. La rugăciunile sfinţilor mucenici, templul păgân s-a sfărâmat în bucăţi, ceea ce l-a înfuriat şi mai tare pe rege, care a poruncit să fie aruncaţi în vase pline cu plumb topit. Puterea harului care îi acoperea pe sfinţi s-a arătat şi de data aceasta, arătându-i pe cei patru mucenici fără nici o vătămare. Atunci, pentru măreţia minunii, slujitorul Aftonie a mărturisit credinţa în Hristos, pentru care a fost condamnat la moarte prin tăierea capului, primind cel dintâi cununa muceniciei. Pe sfinţii mucenici i-au băgat în burdufuri de piele şi i-au aruncat în mare, de unde au ieşit nevătămaţi prin pronia Preasfintei Treimi” (Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române, volumul III, luna noiembrie). Aceste minuni i-au adus la credinţa creştină pe Elpidifor, cel mai important membru al sfatului Regatului persan, şi împreună cu el 7.000 de persani. Acestor mărturisitori li s-au tăiat capetele. Achindin, Pigasie şi Anempodist au fost aruncaţi într-o groapă plină cu animale sălbatice din care au ieşit nevătămaţi. Această minune a adus-o la credinţa creştină pe mama regelui Sapor. Sfinţii au fost aruncaţi într-un cuptor aprins, încheindu-şi viaţa prin sfârşit mucenicesc.