Sfântul Ierarh Grigorie Taumaturgul s-a născut în Neocezareea Pontului (Asia Mică). El a trăit în secolul al III-lea după Hristos. Părinţii săi erau oameni bogaţi. La 14 ani îşi pierde tatăl şi rămâne î
Sf. Mc. Platon, Roman şi Zaheu
Sfântul Mucenic Platon († 302-306) era din Ancira (azi, Ankara, în Turcia). El avea un frate pe nume Antioh. Părinţii lor erau creştini şi i-au crescut în dreapta credinţă în Hristos Domnul. „Deşi tânăr cu anii, Platon avea înţelepciunea unui bătrân”. El propovăduia credinţa creştină păgânilor cu multă îndrăzneală. A fost prins de păgâni şi adus la judecată înaintea dregătorului Agripin. „Auzind judecătorul că Sfântul nu se închină zeilor, îndată a rânduit 12 slujitori care l-au bătut fără milă, unul după altul. Bunul pătimitor Platon nu s-a deznădăjduit, ci a răbdat şi L-a mărturisit pe Domnul Iisus Hristos. A fost întins apoi pe un pat de aramă încins în foc, fiind bătut iarăşi cu toiege şi ars cu ţepuşe fierbinţi. Când l-au coborât de pe pat, soldaţii l-au aflat pe Sfântul cu totul întreg şi sănătos, neavând nici urmă de rană, încât toţi ziceau: «Cu adevărat, mare este Dumnezeul creştinilor!». Chinuitorul a poruncit atunci să jupoaie pielea de pe trupul Sfântului şi i-au scos fâşii de piele de pe spate, apoi i-au frecat carnea şi coastele cu ţesala, până ce cădea carnea de pe oasele lui. Dregătorul, văzând că nu poate cu nimic să-l întoarcă pe Platon de la Hristos, a hotărât să-l ucidă şi atunci i-au tăiat capul, toţi minunându-se de răbdarea şi credinţa Sfântului Mucenic” (Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române, volumul III, luna noiembrie).
Sfântul Mucenic Roman († 303) era diacon în biserica din Cezareea Palestinei. În timpul împăratului Diocleţian (284-305) a fost prins şi persecutat pentru credinţa în Hristos. El „îndemna la mucenicie prin învăţătura sa pe creştinii care, temându-se de chinuri, nu-L mărturiseau pe Hristos. Drept aceea şi el însuşi, fiind chemat, a stat înaintea judecătorului, mărturisind pe Hristos că este Dumnezeu adevărat. Îndată a fost osândit să fie aruncat în foc, dar, aflând Diocleţian, n-a lăsat să-l arunce în foc, ci a poruncit să-i taie limba. Mucenicul lui Hristos, deşi s-a lipsit de limbă, mai tare însă şi mai curat vorbea, propovăduind Evanghelia şi Jertfa Mântuitorului Iisus Hristos. După aceasta, l-au pus în închisoare şi i-au băgat picioarele în butuci şi, încingându-i gâtul cu funie, prin sugrumare l-au ucis” (Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române, volumul III, luna noiembrie).
Sfântul Mucenic Zaheu († 303) a fost dus pentru a fi judecat de păgâni, având pe grumajii săi un lanţ greu de fier. El a mărturisit în auzul tuturor că Îl slujeşte pe Hristos. „A fost muncit cu grele şi crude chinuri”. Sfântul a fost aruncat în închisoare şi picioarele i-au fost puse în butuci şi a suferit cu răbdare timp de patru zile. În acea vreme „a fost adus la judecată şi Sfântul Alfeu, care era plin de Duhul Sfânt. Acestuia i-a strujit tot trupul cu bătăile şi i-au ars coastele, iar apoi l-au băgat în închisoare ca să pătimească acolo cele asemenea cu împreună-nevoitorul lui, Sfântul Zaheu. În ziua următoare, li s-au tăiat amândurora capetele cu sabia şi, aşa, fericiţii au luat cununa pătimirii” (Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române, volumul III, luna noiembrie).



.jpg)


