„Sfântul Dionisie Areopagitul, Epistolele” - ultima carte publicată de părintele profesor Gheorghe Drăgulin

Ultima carte semnată de părintele profesor Gheor­ghe Drăgulin, înainte de a trece la cele veșnice (15 august 2022), odată cu Epistolele dionisiene propriu-zise, conține și un număr apreciabil de pagini bibliografice privind opera proprie, în ansamblul ei. Cuprinsul este distribuit, astfel, în șapte capitole: I. Studiu Introductiv, în cadrul căruia, la pct. 4, face co­mentarii detaliate asupra con­ți­nutului epistolelor; II. Textele epistolelor (zece la număr); III. Anexă: Personalitatea și opera Sf. Dionisie Areopagitul în teologia românească; IV. Bibliografie generală; V. Volume de același autor (18 la număr); VI, Preocupări ale autorului; VII. Indice real și onomastic.

Personalitatea părintelui Drăgulin¹ și preocuparea lui specială pentru viața și opera Sfântului Dionisie sunt destul de bine cunoscute astăzi, datorită cărților publicate de preacucernicia sa, începând cu teza de doctorat, elaborată sub îndrumarea părintelui profesor Dumitru Stăniloae („Ecle­siologia tratatelor areopagitice și importanța ei pentru ecumenismul contemporan” - 1979), continuând cu un șir remarcabil de cărți și studii. Reproducem aici titlurile cărților dedicate Sfântului Dionisie, ilustrative pentru preocuparea despre care vorbim: Identitatea lui Dionisie Pseudo-Areopagitul cu ieromonahul Dionisie Smeritul (Exiguul); Areopagitica. Dionisie Smeritul (Exiguul) și alți teologi străromâni în context european. Secolele V-VI; Sfântul Dionisie Smeritul și Areopagitul. Părintele Erei Creștine; De la Dionisie Exiguul la Dionisie Pseudo-Areopagitul. Dezlegarea creștin-ortodoxă a enigmei „genialului autor al celei mai frumoase plăsmuiri literare din toate timpurile” (J. Paramelle); Cercetări de areopagitologie, Texte dionisiene și interpretări.

Trebuie să menționăm și faptul că în cazul acestui ultim volum, ca și al multora dintre celelalte, părintelui Drăgulin i-au fost sprijin permanent atât soția, doamna prof. Mariana Drăgulin, cât și fiica, prof. Augustina Drăgulin, îndeosebi pentru tehnoredactare computerizată și pentru corectură, ambele fiind absolvente ale Facultății de Filologie.

 Nucleul cărții pe care o prezentăm acum constă în textele celor zece Epistole, cu dimensiuni diferite, texte ce reflectă preocupările dogmatice și canonice ale Sfântului Dionisie, dar și grija lui pentru viața morală a crești­nilor, în general. Aceste trei aspecte sunt amplu comentate de părintele Drăgulin în Studiul Introductiv (cap. I), care se întinde pe mai mult de 30 de pagini ale cărții. Pentru ilustrare vom evi­denția câteva crâmpeie din fiecare Epistolă, cu precădere învă­țături morale, deosebit de sugestive pentru viața duhovnicească:

- purificarea de patimi este calea ce-i creează credinciosului posibilitatea participării la ceea ce Dumnezeu ne comunică despre Sine (Epistola I);

- unirea deplină cu Creatorul este posibilă și reală ca dar al Duhului Sfânt, nu ca rezultat al unei porniri naturale a puterilor create ale omului (Epistola a II-a);

- regenerarea spirituală este singura cale care duce la cunoaș­terea lui Dumnezeu și la certitudinea credinței în El (Epistola a III-a);

- actul mântuirii este divino- uman (teandric), după cum în Hristos firea Lui omenească a fost îndumnezeită, desăvârșin­du-se într-o singură lucrare (Epis­tola a IV-a);

- strădania de a deveni o ființă purificată de patimi, ca vas ales al Harului, îi descoperă crești­nu­lui conștiința limitelor sale de credință și pe cea a trăirii comuniunii cu Atoatețiitorul (Epistola a V-a);

- orgoliile așa-numiților „ini­țiați” în tot felul de „mistere” pălesc în fața superiorității smereniei și dragostei creștine (Epistola a VI-a);

- în religia creștină adevărul este deasupra oricărei înțelep­ciuni efemere (Epistola a VII-a);

- două rele trebuie combătute, cu precădere, în viața bisericească: părăsirea ordinii ierarhice și lipsa de milostivire față de cei ce greșesc din neștiință (Epistola a VIII-a);

- Înțelepciunea/Sofia evocată în Pildele lui Solomon („Înțelep­ciunea și-a zidit Sieși casă”, 9, 1) poate fi întrupată și ca virtute în ființa fiecărui om (Epistola a IX-a);

- Consolarea cu frumusețile cerești ne ajută să îndurăm mai ușor mizeriile (urâțeniile) pămân­tești (Epistola a X-a).

Capitolele al V-lea și al VI-lea conțin listele cu publicistica părintelui Drăgulin, efectiv impresionantă: 19 cărți și peste 350 de titluri cu studii, articole, interviuri, predici, recenzii, prefețe, dar și 27 de articole ale altor autori despre scrierile părintelui - fapt ce ilustrează buna lor receptare. Toate acestea, fiind cuprinse în ultima carte publicată, ne sugerează și un rol testamentar, pentru ucenici, pentru fiii duhovnicești, pentru toți cei care, într-un fel sau altul, vor utiliza aceste scrieri, dar mai ales îi vor continua cercetările. Prin ostenelile lui exemplare pe tărâm pastoral, didactic și publicistic, părintele Drăgulin și-a înscris numele cu cinste în lista de onoare a celor mai valoroși teologi români din toate timpurile.

 

Notă:

1. Semnalăm aici trei adrese web care ne conduc spre trei articole omagiale publicate în „Ziarul Lumina”, după trecerea la Domnul a părintelui Drăgulin: 1.Părintele profesor Gheorghe I. Drăgulin (1929-2022), pedagog erudit și mărturisitor al lui Hristos în timpul regimului comunist (Preafericitul Patriarh Daniel); 2. Părintele profesor Gheorghe Drăgulin sau despre iubirea față de Biserica pe care a slujit‑o (Preasfinţitul Episcop Timotei); 3. „Slavă lui Dumnezeu, nu lui Stalin!” (pr. prof. V. Gordon).