Sfântul Mucenic Laurenţiu arhidiaconul; Sfântul Sfinţit Mucenic Xist, Episcopul Romei; Sfântul Mucenic Ipolit

Sfântul Mucenic Laurenţiu a trăit în zilele împăratului Valerian (253-260). Pornindu-se prigoană împotriva creştinilor, Fericitul Xist al 2-lea, Episcopul Romei, a po­runcit lui Laurenţiu, arhidia­conul său, să se îngrijească de săraci. Laurenţiu a strâns toate bunurile Bisericii şi le-a împărţit la săraci. Împăratul a poruncit să fie adus la el Ferici­tul Xist al 2-lea, care nevrând nicidecum să se lepede de Hristos, i-a tăiat capul. Apoi, l-au adus şi pe Laurenţiu arhi­diaconul, şi l-au întrebat despre sfintele odoare ale Bisericii. După trei zile, Laurenţiu a venit înaintea împăratului cu o mulţime de săraci, orbi, şchiopi, văduve şi orfani, care trăiau din milosteniile Bisericii. Văzând acestea, Valerian a poruncit ca Laurenţiu să fie chinuit, şi întinzându-l pe un grătar de fier încins în foc, sfântul şi-a dat sufletul în mâinile Domnului.