Sfinţii Mucenici Ermil şi Stratonic; Sfântul Ierarh Iacob, Episcop de Nisibe

Aceşti sfinţi erau de neam daco-roman, din cetatea Singidunum, şi au trăit pe vremea împăratului Liciniu (308-324). Pornindu-se prigoană împotriva creştinilor, Ermil a fost prins şi fiind întrebat dacă este mărturisitor al lui Hristos, el a zis cu glas mare că este şi diacon al Bisericii. Pentru aceasta, a fost supus la chinuri groaznice. Era atunci străjer la temniţă Stratonic, şi el creştin şi prieten cu Ermil. Văzând chinurile îndurate de prietenul său, Stratonic a plâns pentru dânsul, iar slujitorii, pricepând că este creştin, l-au judecat împreună cu Ermil. Dregătorul a hotărât ca amândoi să fie înecaţi în Dunăre, şi fiind aruncaţi în adânc, au primit cununa muceniciei. Tot astăzi, pomenim pe Sfântul Ierarh Iacob (sec. IV), care a pătimit pentru Hristos pe vremea lui Maximian (286-305). După multe nevoinţe, descoperit fiind de creştini, a fost înălţat la treapta de episcop în Nisibe. Sfântul Iacob l-a osândit pe Arie, fiind de faţă la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, din anul 325. A scris multe cărţi împotriva rătăcirii lui Arie, învăţând poporul dreapta credinţă. Ajungând la adânci bătrâneţi, Sfântul Iacob s-a mutat în pace la Domnul.