Sinteza activităților Bisericii Ortodoxe Române în anul 2017

Activitatea internă şi externă a Bisericii Ortodoxe Române în anul 2017, proclamat în Patriarhia Română drept Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor biseri­cești şi Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comu­nismului, este sintetizată şi prezentată din punct de vede­re pastoral-liturgic şi administrativ, cultural- misionar şi social-filantropic.

I. ACTIVITATEA PASTORAL–LITURGICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ

Printre evenimentele importante din viața Bisericii Ortodoxe Române în anul 2017, din punct de vedere pastoral-liturgic, evocăm:

– activităţile sacramental-liturgice:5.217 Sfinte Liturghii arhierești; 1.550 alte Sfinte Taine; 591 hirotonii de preoți și diaconi pentru parohii și mănăstiri; 184 sfințiri de biserici noi și 235 resfințiri de biserici restaurate; 3.402 ierurgii și slujiri misionare; 100 sfințiri și inaugurări de așezăminte eclesiale noi și 83 resfințiri de așeză­minte eclesiale restaurate sau reparate; 6.522 vizite pastorale înparohii/filii, mănăstiri/schituri, școli teologice, așezăminte sociale și medicale; 417 prezidăriconfe­rințe preoțești pastoral-misionare și administrative; 46 prezidări de sinaxe monahaleeparhiale și mitropolitane; 388 vizite canonice efectuate de Patriarhul României și de ceilalți membri ai Sfântului Sinod, precum și schimburi de vizite frățești și pelerinaje cu sfinte moaște, efectuate de ierarhi în alte eparhii; 457 participări și susțineri de comunicări la confe­rințe, simpozioane, seminarii(în țară – 369 și în străinătate – 88);acordarea de audiențe zilnic, precum și 1.465 zile activitate de teren desfășurată de episcopii-vicari și arhiereii-vicari;

– manifestările prilejuite de proclamarea solemnă a canonizării sfinților putneni: Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, și Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei (Mănăstirea Putna, 14 mai);

– evenimentele ocazionate de împlinirea a 500 de ani de la sfințirea Catedralei Arhiepiscopale din municipiul Curtea de Argeș (25-26 septembrie);

– prăznuirea deosebită a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, eveniment care a ocazionat desfășu­rarea procesiunii „Calea Sfinților” (marți, 24 octombrie) cu icoana și sfintele moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, cu un fragment din Lemnul Sfintei Cruci, cu icoana și sfintele moaște ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina și cu icoana Sfântului Cuvios Serafim de Sarov. Cu prilejul acestor manifestări, delegația Bisericii Ortodoxe Ruse, condusă de Preafericitul Părinte Kiril, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, a adus și a dăruit, spre închinarea pelerinilor, un fragment din sfintele moaște ale Sfântului Cuvios Serafim de Sarov;

– participarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la festi­vitățile prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la restabilirea Patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă, eveniment organizat la Mos­cova, în Rusia, în perioada 2-5 decembrie;

– alegerea, de către Sfântul Sinod, în 4 iulie, a părintelui arhimandrit Damaschin Luchian în demnitatea de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădău­ților. Slujba de hirotonie a Prea­sfin­țitului Damaschin Dorneanul a avut loc în Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava (23 iulie);

– alegerea Preasfințitului Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, în demnitatea de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului (4 iulie). Ceremonia de instalare a Preasfințitului Părinte Emilian Crișanul a avut loc în Catedrala „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, din Arad (16 iulie);

– alegerea Preasfințitului Părinte Ignatie Mureșanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, în demnitatea de Episcop al Episcopiei Hușilor (5 octombrie). Întronizarea noului Episcop al Hu­șilor a avut loc duminică, 22 octombrie, la Huși, în Catedrala episcopală;

– întronizarea primului Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi, în persoana Înaltpreasfinţitului Părinte Nicolae, Arhiepiscopul ortodox român al Statelor Unite ale Americii (30 aprilie).

– întronizarea Preasfințitului Părinte Ioan Casian în demnitatea de Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Canadei (7 mai).

– declararea de către Sfântul Sinod a anului 2019 drept Anul omagial al satului românesc, al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari și Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți biseri­cești, în Patriarhia Română;

– aprobarea canonizării Mitropolitului Iosif Naniescu al Moldovei și înscrierea în calendar a acestuia, cu numele Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei (zi de pomenire 26 ianuarie);

– aprobarea canonizării Cuviosului Gheorghe Pelerinul(zi de pomenire 17 august);

– înscrierea în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române a Sfântului Cuvios Neofit Zăvorâtul din Cipru (zi de pomenire 28 septembrie);

– aprobarea textului slujbei Sfântului Ierarh Iacob, Mitropolitul Moldovei;

– aprobarea textelor slujbelor Sfinților Cuvioși Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei;

– aprobarea unor proiecte de steme eparhiale noi, respectiv modificarea unor steme eparhiale vechi, în cazul mai multor eparhii din țară și din diasporă, precum: Arhiepiscopia Craiovei, Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, Arhiepiscopia Tomisului, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului etc.

În plan administrativ, precizăm faptul că au fost organizate: 5 ședințe de lucru ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române; 1 ședință solemnă a Sfântului Sinod; 1 şedinţă de lucru a Consiliului Naţional Bisericesc; 1 şedinţă de lucru a Adunării Naţionale Bisericești; 1 ședință de lucru a Comisiei pentru Statut și Regulamente; 46 de ședințe de lucru ale Per­manenței Consiliului Național Bisericesc.

De asemenea, la Reședința Patriarhală au fost desfășurate lucrări de renovare şi înnoire a unor spații, printre care renovarea turnului foișor (vechea clopot­niță a mănăstirii ctitorite de Constantin Șerban, până la ridicarea în anul 1698 a clopot­niței brânco­venești pentru biserica mitropoliei), precum şi lucrări de reamenajare a pavajului din piațeta Catedralei Patriarhale (1/3 din suprafața totală). Au fost finalizate lucrările de reamenajare a Parcului Grădina Maicii Domnului al Reşedinţei Patriarhale, care au constat în: lucrări de consolidare a versantului pe latura de nord, lucrări de reprofilare a aleilor și de îmbunătățire a capacității portante în vederea accesului auto, plantarea a 45 specii de arbori, arbuști şi pomi fructiferi noi, însumând 2.573 exemplare. În anul 2017, dedicat comemorării Patriarhului Justinian Marina (†1977), au fost reamenajate în parc aleea şi popasul Justinian Patriarhul.

II. ACTIVITATEA CULTURAL-MISIONARĂ

Principalele activități ale Bisericii Ortodoxe Române pe plan extern, raportate prin Sectorul relații bisericești şi interreligioase, au vizat, pe de o parte, legăturile sale tradiționale cu Bisericile Ortodoxe surori, iar, pe de altă parte, promovarea relațiilor de respect şi cooperare intercreştină şi interreligioasă, inclusiv prin intermediul comunităților ortodoxe române din străinătate, după cum urmează:

– participarea unor delegații din partea Bisericilor Ortodoxe surori din fostele ţări comuniste la Congresul Viața Bisericilor Ortodoxe în timpul comunismului – persecuție, rezistență și mărturisire, 24-26 octombrie, şi la manifestările prilejuite de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, 27 octombrie, precum şi la şedinţa solemnă a Sfântului Sinod, 28 octombrie, în contextul declarării anului 2017 ca Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului. Au participat Preafericitul Părinte Patriarh Kiril al Moscovei şi al Întregii Rusii, Preafericitul Părinte Anastasios, Arhiepiscopul Tiranei, Durresului şi al Întregii Albanii, Preafericitul Părinte Rastislav, Arhiepiscop de Prešov, Mitropolit al Bisericii Ortodoxe din Ţinuturile Cehiei şi din Slovacia, precum şi reprezentanţi ai Bisericilor Ortodoxe din Bulgaria, Georgia şi Polonia;

– participarea unei delegaţii a Bisericii Ortodoxe Române, condusă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la evenimentele orga­nizate la Moscova cu prilejul săr­bătorii centenarului restabilirii Patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă, Moscova, 2-5 decembrie;

– participări ale unor ierarhi şi profesori de teologie la evenimente organizate de celelalte Biserici Ortodoxe surori: manifestările dedicate Sfântului Apostol Pavel (Veria, Grecia, 26-29 iunie); reuniunea anuală a Reprezen­tanțelor Bisericilor Ortodoxe pe lângă Uniunea Europeană (CROCEU), Moscova, 6-8 octombrie;

– participări ale unor reprezentanţi ai Patriarhiei Române la: întrunirea Comitetului de coordonare a Comisiei mixte de dialog teologic ortodox-catolic, Leros, Grecia, 5–8 septembrie; întrunirea internaţională organizată de Comunitatea Santâ Egidio, Münster, Germania, 10-12 septembrie; desfășurarea celei de a 17-a sesiuni plenare a Comisiei Inter­naționale de Dialog Teologic Ortodox-Luteran, Helsinki, Finlanda, 7-14 noiembrie; întrunireabianuală a Comitetului de Conducere al Conferinţei Bisericilor Europene, Bruxelles, Belgia, 23-25 noiembrie.

Diaspora ortodoxă română a continuat să se organizeze şi să se dezvolte şi în anul 2017, în prezent fiind înregistrate 14 eparhii, cu 1.235 parohii şi filii, deservite de 1.078 de clerici.

De remarcat că, în cadrul acestor parohii şi comunităţi ortodoxe româneşti, au fost oficiate, în cursul anului 2017, 22.729 botezuri, 3.325 cununii şi 912 înmormântări.

Dintre activitățile Bisericii Ortodoxe Române în plan teologic- edu­cațional, în anul 2017, men­ționăm:

– finalizarea noii Programe şcolare la disciplina religie – cultul ortodox, pentru clasele V-VIII, împreună cu reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale şi ai Asociaţiei Părinţi pentru Ora de Religie, cu specialişti şi practicieni în domeniu;

– susţinerea procesului de elaborare a proiectelor de manuale şcolare de religie – cultul ortodox, pentru clasa a V-a şi avizarea lor, în vederea participării acestora la licitaţia organizată de Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare;

– demersuri pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu privire la statutul juridic al seminariilor teologice ortodoxe;

– actualizarea Clasificării Ocupaţiilor din România pentru domeniul religios;

– demersuri pentru înfiinţarea extensiei universitare a Facultății de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din cadrul Universită­ții din București, la Roma (Italia);

– participare la întrunirea Colegiului Decanilor de la Târgovişte (11 mai) şi de la Craiova (5 octombrie);

– organizarea proiectului Trans­fi­gu­rarea violenţei (Exploring the Transfiguration of Violence - Dee­pening a Gospel Inspiration for Social Transformation), Centrul social-pastoral „Sfânta Cruce”- Mănăstirea Caraiman, 3–6 mai;

– participare la organizarea activităţilor dedicate Lunii pentru viaţă 2017 – Ajută mama şi copilul! Ei depind de tine;

– organizarea proiectuluiCha­n­nels of Hope (Centrul naţional pentru formare continuă „Dumitru Stăniloae”, Bucureşti, 6-9 iunie);

– implementarea Programului naţional de tabere pentru tineret Tradiţie şi noutate (iulie – august 2017), ediţia a II-a, în colaborare cu centrele mitropolitane, având ca beneficiari 162 tineri;

– finalizarea procesului de evaluare pentru cele trei cereri de finanţare Alege şcoala! şi selectarea acestora pentru finanţare;

– începerea procesului de contractare pentru cele trei proiecte Alege şcoala!, selectate pentru finanţare în cadrul Programu­lui Operaţional Capital Uman 2014-2020;

– publicarea suplimentului lunar Lumina Educaţiei al Ziarului Lumina.

În anul şcolar 2017-2018 predau disciplina religie6.443 profesori, dintre care 4.436 titulari, 135 titulari de altă specialitate, care au în completarea normei ore de religie, şi 1.872 suplinitori; 1.321 sunt clerici, 4.985 laici cu studii teologice şi 137 laicicu alte studii. Dintre profesorii de religie, 875 sunt debutanţi, 1.408 au obţinut definitivarea în învăţământ, 1.593 gradul didacticII, 2.382 gradul didactic I, iar 185 au doctoratul în teologie. În in­spec­toratele şcolare judeţene, şi-au desfăşurat activitatea specifică 42 inspectori de religie.

În cadrul Patriarhiei Române funcţionează 28 seminarii teologice, cu diferite specializări: Teologie pastorală, Teologie patrimoniu cultural, Ghid turism religios, Filologie, Ştiinţele naturii, Ştiinţe sociale; 7 licee teologice ortodoxe; un liceu pedagogic şi un liceu tehnologic, având clase de teologie.În anul şcolar 2016-2017, au fost şcolarizaţi 4.571 elevi la nivelliceal; dintre cei 1.112 elevi în clasa a XII-a, 876 au obţinut diplomă de bacalaureat. În şcolile teologice preuniversitare au fost şcolarizaţi 87 elevi din afara graniţelor ţării, 58 provenind din Republica Moldova, 24 din Ucraina, 4 din Serbia şi 1 din Spania. În anul şcolar 2016- 2017, au fost înscrişi în clasa a IX-a 1.117 elevi, iar pentru anul şcolar 2017-2018 au fost solicitate 1.484 locuri.

În cadrul unităţilor de învăţământ teologic ortodox preuniversitar îşi desfăşoară activitatea didactică 954 profesori; dintre aceştia, 540 sunt titulari, 414 sunt suplinitori, iar 80 dintre profesori sunt doctori în teologie. În anul şcolar 2016-2017, fondurile alocate acestor şcoli au fost în valoare totală de 2.459.093 lei, dintre care 1.779.093 lei au fost investiţi de centrele eparhiale.

În cuprinsul Patriarhiei Române funcţionează 11 facultăţi de teologie (Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Craiova, Cluj, Constanţa, Târgovişte, Piteşti, Alba Iulia, Arad şi Oradea) şi 4 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăţi (Timişoara, Galaţi, Baia Mare şi Reşiţa).

În anul universitar 2016-2017, au fost şcolarizaţi 4.940 studenţi. În anul 2017 au absolvit 1.026 studenţi, iar în anul universitar 2017-2018 s-au înscris 1.209. În cadrul specializării Teologie Pastorală au fost şcolarizaţi 3.612 studenţi, iar 686 absolvenţi au obținut Diplomă de licenţă. În anul universitar 2016-2017, numărul masteranzilor a fost de 1.910, dintre care 708 absolvenți, iar în anul universitar 2017-2018 s-au înscris 1.149. Studiile de Doctorat se organizează în opt centre universitare, fiind înscrişi în prezent 445 doctoranzi, dintre care 122 în anul universitar 2017-2018 (anul I). În anul universitar 2016-2017, 77 doctoranzi au obţinut titlul de Doctor în Teologie.

În anul universitar 2016-2017, 370 cadre didactice au activat în cadrul învăţământului teologic superior, dintre care 81 profesori, 92 conferenţiari, 143 lectori şi 54 asistenţi.

În anul 2016-2017 au beneficiat de burse de studii, în diferite instituţii de învăţământ din străinătate, 27 studenţi teologi români. În prezent, sunt înscrişi la facultăţile de teologie din cadrul Patriarhiei Române 78 cetăţeni străini (dintre care 45 etnici români din Republica Moldova), atât la studii universitare, cât şi post- universitare.

În Patriarhia Română, cu binecuvântarea Sfântului Sinod, există două asociaţii de tineri: Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români (ASCOR) şi Liga Tinerilor Creştin-Ortodocşi Români (LTCOR). Pe lângă acestea, mai există 67 asociaţii şi ONG-uri de tineret care îşi desfăşoară activitatea în eparhii, cu binecuvântarea chiriarhului, şi 233 de grupuri de tineret la nivelul parohiilor. Centrele eparhiale, prin departamentul de tineret, au iniţiat 143 proiecte, cu scopul apropierii tinerilor de Biserică.

În perioada 1-4 septembrie 2017, a avut loc, la Iaşi, Întâlnirea Internaţională a Tinerilor Ortodocşi, eveniment organizat de Arhiepiscopia Iaşilor, la care au participat aproximativ 7.000 de tineri.

În anul 2017, proclamat Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești, Sectorul cultură şi patrimoniu religiosa organizat Con­cursul național „Icoana ortodo­xă – lumina credinței”, cu patru secțiuni: frescă, mozaic, icoană pe lemn și icoană pe sticlă. Lucrările premiate au fost prezentate într-o expoziție organizată în Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei și publicate într-un catalog. Finalul concursuluia fost marcat de expoziția câștigătorului Marelui Premiu și de lansarea catalogului personal al acestuia, evenimente ce au avut loc în luna decembrie.

De asemenea, a fost organizat Congresul Internațional „Criterii de recunoaștere și de evaluare a picturii bizantine (icoană și frescă)”, desfășurat la Palatul Patriarhiei, care a adus înaintea celor 300 de specialiști înscriși în evi­dențele Comisiei de pictură bisericească lucrări și expuneri din domeniul teologiei icoanei, dar și al artelor bisericești.

În Patriarhia Română func­țio­nează în prezent 194 de unități cu activitate în domeniul patrimoniului bisericesc mobil, din care 131 sunt muzee și colecții muzeale, iar 63 sunt centre de ocrotire a patrimoniului.

Cu prilejul Anului comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, în incinta Mănăstirii Antim, în colaborare cu Sectorul exarhat al Arhiepiscopiei Bucu­reș­tilor, a fost amenajat muzeul dedicat membrilor mișcării isihaste Rugul Aprins.

Tot în incinta Mănăstirii Antim, în depozitul special amenajat, a fost reorganizată, conform normelor specifice de conservare, Colecția de Artă a Patriarhiei Române, care cuprinde peste 2.500 obiecte de patrimoniu.

Începând cu luna februarie a anului 2017, Laboratorul de restaurare icoană și lemn policrom a demarat lucrările de conserva­re-restaurare a iconostasului Paraclisului Pompilian, din incinta Mănăstirii Antim. Cu sprijinul Comisiei de pictură bisericească, prin intermediul examenelor de autorizare a restauratorilor, au fost inițiate intervenții de conservare-restaurare asupra a 31 icoane, din totalul de 50. Astfel, la finalul anului, stadiul lucrărilor de conservare-restaurare a icoanelor și a decorațiilor policrome depășea 60% din supra­fața to­tală.

În anul 2017, Comisia de pictură bisericească s-a întrunit în 11 ședințe de lucru, în care au fost examinate și soluționate 957 dosare, dintre care 164 proiecte-deviz, 135 dosare de adjudecare, 89 contracte, 115 procese-verbale privind recepții par­țiale sau definitive, 367 dosare cu solicitări din partea persoanelor aflate în evidențele Comisiei de pictură ­bisericească și 87 dosare cu probleme diverse.

În ceea ce privește activitatea mediatică, în anul 2017, Radio TRINITAS al Patriarhiei Române şi-a desfăşurat lucrarea în patru studiouri: București, Iași, Craiova și Sibiu, cu 35 angajați și 29 colaboratori, organizați în două de­partamente: redacțional și tehnic.

Sub genericul „Credința lucrătoare prin iubire”, Radioul TRINITAS a difuzat, în 2017, în fiecare săptămână un reportaj de 30 minute pe teme sociale și culturale. Cele mai reprezentative au fost reportajele despre activitățile organizate, în Anul comemorativ al mărturisitorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, de Memorialul Închisoarea Pitești: „Memorialul Pitești”, Şcoala de Vară „Fenomenul Piteşti“. De asemenea, au fost realizate reportaje de actualitate care au promovat activitatea social-filantropică a voluntarilor de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, care au lansat, în anul 2017, două campanii dedicate copiilor și adoles­cenților: „Rămâneți în școală” și „Prevenție și educație pentru sănătate”. De asemenea, Radioul Patriarhiei Române a fost partener media al Caravanei medicale „Nu am făcut destul”, inițiată de membrii Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, dedicată femeilor din mediul rural.

Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române a informat opinia publică despre evenimentele bisericeşti, lucrarea pastoral-misionară, socială, educațio­nală şi culturală a Bisericii, aducând în atenția publicului istoria, cultura şi tezaurul de credinţă şi spiritualitate creștină românească în context european.

În anul 2017 a fost implementat noul pachet grafic pentru programele Jurnalul Trinitas, INFO Trinitas și Meteo. În cadrul Galei Naționale de Excelență în Asisten­ță Socială, ediția 2017, TRINITAS TV a primit „Premiul pentru jurnalism”. Premiul a fost primit de redactorul-șef al Departamentului Social. TRINITAS TV a participat la Festivalul Internațional de Film Documentar de Sănătate și Umanitar (Bulgaria) unde a obținut premiul Federației Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie, la categoria „Cel mai bun film” din cadrul festivalului.

Au fost realizate cele mai multe producții de tip documentar de la înființarea televiziunii Patriarhiei Române: 20 filme noi. Potrivit măsurătorilor de audiență, TRINITAS TV a înregistrat o creș­tere de 30% față de anul 2016. O atenție deosebită a fost acordată și mediului online: site-ul televiziunii Patriarhiei Române a fost refăcut cu un design modern și interfață mult mai accesibilă, iar prezența pe rețelele de socializare, cu un conținut adaptat online, a crescut semnificativ.

Cele trei publicaţii tipărite (cotidianul Ziarul Lumina, săptămânalul Lumina de Duminică şi revista de informaţie bisericească Vestitorul Ortodoxiei), precum şi cele trei website-uri conexe şi-au continuat activitatea de oglindire a actualităţii religioase şi au contribuit, prin mijloace specifice, la misiunea Bisericii în societate. Prin ediţiile print, cu un tiraj zilnic de aproape 23.000 exemplare şi un tiraj difuzat în 2017 de peste 7 milioane exemplare, Ziarul Lumina şi Lumina de Duminică se situează pe locul 3 în clasamentul cotidienelor naţionale.

În Ediţia Naţională şi în cele patru ediţii regionale (Moldova, Transilvania, Oltenia şi Banat), aria tematică a articolelor publicate este orientată către domenii de actualitate: educaţia creştină a tinerei generaţii, familia creştină, cultivarea identităţii naţionale şi spirituale în context european, filantropia Bisericii, diaspo­ra ortodoxă română, evoluţia lucrărilor la Catedrala Naţională.

Prin cooperare cu Editura TRINITAS, au fost publicate trei volume în Colecţia „Media Christiana” – Seria LUMINA şi două volume dedicate martirilor şi mărturisitorilor credinţei ortodoxe în timpul regimului comunist.

Activitatea Agenţiei de ştiri Basilica s-a concretizat în numărul mare de ştiri, interviuri, documentare şi fotografii, publicate pe site-ul www.basilica.ro. În anul 2017, a fost îmbogățit și diversificat semnificativ conținu­tul editorial și multimedia al ­site-ului. Au fost postate aproximativ 5.500 articole în limba română, dintre care peste 600 articole au fost traduse în limba engleză. În anul 2017, a fost intensificată activitatea de creare de conținut media pentru rețelele de socializare prin realizarea și distribuirea de infografice, clipuri video și imagini motivaționale.

S-a realizat o colaborare mai strânsă cu alte agenții de știri ortodoxe din lume care au generat o vizibilitate sporită a evenimentelor din Patriarhia Română la nivel internațional.

Biroul de presă şi relaţii publice al Patriarhiei Române a redactat peste 60 comunicate de presă şi precizări, precum şi alte ştiri care au fost transmise către agenţiile de ştiri şi instituţiile media cu pondere naţională şi internaţională, iar membrii Biroului de presă al Patriarhiei Române au participat lamulte interviuri, emisiuni și confe­rințe.

Ca rezultat al intensificării cooperării Biroului de presă al Patriarhiei Române cu birourile de presă ale eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române, dar și cu institu­țiile media laice, în anul 2017, s-a constatat o creștere a volumului de informație privind activitatea publică a Bisericii Ortodoxe Române.

Pentru Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (Edituri și Tipografii), din punct de vedere sta­tistic, anul 2017 se prezintă astfel: 242 titluri de carte, dintre care 108 titluri INEDITE publicate de Editurile Patriarhiei Române (dintre acestea 63 titluri de Carte teologică, 27 titluri de Carte de cult, 11 titluri de Carte patristică şi 7 titluri de Carte pentru copii şi tineret) şi 16 numere noi din revistele centrale bise­ricești.

În total, Tipografiile Patriarhiei Române au tipărit, împre­ună, 539.557 exemplare carte (294.200 exemplare carte şi 245.357 reviste). De asemenea, au mai fost realizate: 70.056 ex. de Biblii (în diferite formate) şi 22.200 ex. Noul Testament cu Psalmii; 260.397 ex. broşuri, cataloage, ghiduri şi pliante; 486.987 ex. cărţi de rugăciuni, acatiste şi prohoade; 71.500 ex. pastorale; 11.630 ex. felicitări; 657.384 ex. calendare (tip foaie, agendă, de birou, de perete cu spiră, cu însemnări), 355.140 ex. icoane (de diverse dimensiuni), Ziarul Lumina, Lumina de Duminică, cu suplimentele Lumina Pelerinului, Lumina Educației, Lumina Literară şi artistică şi Lumina Cărților, precum şi alte lucrări primite din exterior.

Între lucrările mai importante de la Atelierele Institutului Biblic, în anul 2017, menționăm: realizarea raclei din argint de dimensiuni mari pentru moaște ale Sfântului Ierarh Nifon, Mitropolitul Țării Românești (Catedrala Mitropolitană din Craiova), precum şi a raclelor din argint de dimensiuni medii pentru: Mănăstirea Radu Vodă, Parohia Sfântul Anton-Curtea Veche, Parohia Sfântul Ioan Botezătorul din București, Mănăstirea Suiești (Arhiepiscopia Râmnicului), Mănăstirea Putna (Arhiepiscopia Sucevei).

Au mai fost realizate 70 engolpioane aniversare și seturi patriarhale, racle din argint de dimensiuni mici, chivote, şi obiecte din argint filigranat pentru: Patriarhia Română, Arhiepiscopia Bucureștilor, Mănăstirea Măxineni (Arhiepiscopia Dunării de Jos), Parohia ortodoxăSfântul Gheorghe din Londra, Mănăstirea Techirghiol, Mănăstirea Turnu – Prahova, Parohia Valea Cetății – Brașov ş.a.

În cursul anului 2017, misiunea Sectorului pelerinaje al Patriarhiei Române s-a desfă­șurat prin 7 sedii în București și 12 sedii în țară. Activitățile misionare de pelerinaje au avut destinaţii în ţară şi în afara graniţelor ţării (Israel, Iordania, Egipt, Turcia – Cappadocia şi Istanbul, Grecia, Muntele Athos, Italia, Bulgaria, Anglia, Polonia), şi la acestea au participat 42.804 pelerini (583 pelerinaje interne şi 393 pelerinaje externe). Totodată, programele interne de pelerinaj au avut ca scop promovarea locurilor importante ale spiritualităţii şi identităţii româneşti, oferind pelerinilor posibilitatea să călătorească în Muntenia, Dobrogea, Moldova şi Bucovina, Ardeal, Banat, Maramureş şi Oltenia.

Activitatea intensă a Sectorului pelerinaje al Patriarhiei Române a făcut posibilă susţinerea materială a altor sectoare ale Administraţiei Patriarhale sau ale Arhiepiscopiei Bucureştilor. Astfel, fondurile obţinute de Sectorul pelerinaje au fost destinate susţinerii activității pastoral-misionare a Bisericii, precum: Radio TRINITAS, TRINITAS TV, Ziarul Lumina şi activităților social-filantropice ale Patriarhiei Române.

Sectorul monumente şi construcții bisericeşti al Patriarhiei Române a desfășurat, în anul 2017, importante lucrări pentru edificarea Catedralei Mântuirii Neamului. Astfel, au fost realizate în proporție de 80% lucrările de execuție a suprastructurii Catedralei Naționale, între cotele + 36,00 m ÷ + 62,00 m.

În anul 2017, cele mai importante proceduri de ofertare-negociere au fost cele pentru încheierea contractelor de execuție cruci și uși din bronz, execuție și montaj tâmplărie exterioară (ferestre), execuție și montaj învelitoare din tablă, lucrări obligatorii pentru desfășurarea în bune condiții a ceremoniilor programate pentru sfințirea Catedralei Naționale, la sfârșitul lunii noiembrie 2018. Negocierile au avut la bază caietele de sarcini și proiectele care au cuprins toate informațiile referitoare la conținutul soluțiilor ce urmează a fi propuse, soluții care au fost analizate și modificate împreună cu executanții de specialitate.

În anul 2017, Palatul Patri­arhiei (Centrul de conferințe) a desfășurat 181 evenimente și a fost vizitat de peste 54.000 de persoane, provenind din peste 50 de țări. În luna decembrie 2017, cu sprijinul Administrației Monumentelor și Patrimoniului Turistic – București, s-au încheiat lucrările de reabilitare a parcului Palatului Patriarhiei. Prin refacerea aleilor carosabile și pietonale, a spațiului verde și a iluminatului, parcul Palatului Patriarhiei a fost armonizat cu frumu­sețea clădirii lângă care se află.

Sectorul stavropighii patriarhale şi centre sociale, prin echipa de întreținere ARCADA, a continuat lucrările de renovare şi modernizare la Centrul cultural-misionar „Familia”-Pantelimon,unde,în data de 28 septembrie 2017, a fost sfințită Casa „Pelerinul”.Tot aici, a fost amenajat Parcul interior „Concordia”, cu alei şi căi de acces modernizate.

În decursul anului 2017, Centrul cultural-misionar „Familia”-Pantelimona oferit servicii de cazare la 275 de persoane, în cele 44 camere modernizate de care dispune, iar Casa de Oaspeți a Centrului social-cultural „Sfântul Apostol Andrei” a deservit, în anul 2017, 1.348 persoane.

III. ACTIVITATEA SOCIAL-FILANTROPICĂ

În anul 2017, în lucrarea social-filantropică și medicală a Patriarhiei Române la nivelul structurilor eparhiale și a ONG-urilor au fost implicate 13.473 de persoane, după cum urmează: 28 de consilieri eparhiali, 22 de inspectori de specialitate și eparhiali, 578 de asistenţi sociali, 1.456 personal cu diverse specializări (cadre didactice, cadre medicale, juriști, psihologi, personal administrativ) şi 11.389 de voluntari.

Totodată, în anul 2017, atât în Bucureşti, cât şi în diferite localități din cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române, au activat 779 de instituţii și servicii sociale. Având în vedere diversificarea continuă a serviciilor oferite, precum şi extinderea şi acreditarea centrelor, s-a impus o reorganizare integrată a activităţilor pe criterii de competenţă. Diagrama aşezămintelor social-filantropice arată astfel: 172 de cantine sociale și brutării, 40 de instituții ce oferă servicii medicale și farmacii, 110 centre de zi pentru copii, 23 centre de zi pentru vârstnici, 47 centre rezidențiale vârstnici, 24 birouri de asistență socială și centre comunitare, 36 centre de tip familial, 50 grădinițe sociale și after-school, 13 locuințe protejate, 98 centre de informare, de consiliere și centre de resurse, 15 centre de urgență (pentru persoane fără adăpost, pentru victime ale violenței domestice, pentru victime ale traficului de persoane), 16 campusuri de tabără, 48 centre educaționale și alte 87 instituții/ servicii cu specific diferit.

În cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române, se află în derulare 547 proiecte și programe sociale, din care: 28 cu finanțare externă, 86 cu finanțare publică, 380 finanțate din fonduri proprii şi 53 cu finanţare mixtă.

În cadrul aşezămintelor sociale au primit asistență 93.555 beneficiari, după cum urmează: a) 34.691 copii din așezămintele sociale ale Bisericii, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere, sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte ţări; b) 5.918 persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe, persoane infectate cu HIV/SIDA; c) 22.662 persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate; d) 29.412 şomeri, adulți în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenței familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităților naturale; e) 872 persoane din alte categorii.

Pentru susţinerea întregii activităţi de asistență socială și filantropică, în anul 2017, la nivelul Patriarhiei Române, s-au cheltuit 110.782.632 lei.

În această sumă nu intră cheltuielile privind o mulțime de activităţi caritabile ale parohiilor şi mănăstirilor în favoarea bolnavilor, bătrânilor, copiilor și săracilor, care nu au fost cuantificate financiar şi, ca atare, nici raportate sistematic centrelor eparhiale.

Asistența religioasă în unitățile militare, penitenciare, spitale şi așezăminte de ocrotire socială este asigurată de 511 preoți.

Programul „Masa Bucuriei”, care se desfășoară la nivel național în parteneriat cu magazinele Selgros Cash&Carry şi Carrefour Romania SA și constă în donarea săptămânală de bunuri alimentare şi igienico-sanitare pentru centrele sociale, a înregis­trat, în anul 2017, o valoare a bunurilor donate de 1.050.000 euro. Totodată, în toamna anului 2017, Patriarhia Română a semnat un contract cu Auchan Retail Romania pentru desfășurarea unui nou program de ajutor alimentar, denumit „Gustul binefacerii”.

De asemenea, grupul voluntarilor de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului a continuat, şi în anul 2017, programele social-filantropice demarate în anul 2013, astfel:

Campania națională „Donează sânge! Salvează o viață!” a Patriarhiei Române, care are ca scop informarea şi conștientizarea cu privire la nevoia reală de sânge pentru transfuzii din spitalele românești, precum şi creșterea numărului donatorilor de sânge din România şi îmbunătățirea stocurilor sanguine naționale, a beneficiat în anul 2017de sprijinul a 8.500 de voluntari donatori.

Campania „Sănătate pentru Sate” a oferit asistență medicală de specialitate pentru aproximativ 7.800 persoane.

Campania „Educație şi pre­venție pentru Sănătate”, care este o extensie a campaniei „Sănătate pentru Sate”, adresată în special copiilor şi tinerilor adulți, a oferit consiliere şi sfaturi pentru aproximativ 9.500 persoane din 10 județe (București, Ilfov, Prahova, Maramureș, Vrancea, Buzău, Brăila, Olt, Brașov, Cluj). De asemenea, beneficiarii au primit produse de igienă și materiale educative.

În concluzie, analizând datele existente în raportul de față, observăm că Biserica Ortodoxă Română a urmărit cu fidelitate responsabilitatea sa majoră privind viața spirituală, educația religioasă a tinerilor şi misiunea social-filantropică.

Misiunea spirituală, pastorală şi socială a Bisericii ne cheamă azi să unim şi mai mult slujirea liturgică, activitatea culturală şi socială cu responsabilitatea pastorală. Criza economică şi financiară pecare o traversează societatea noastră ne cheamă la mai multă solidaritate cu oamenii săraci, bolnavi şi singuri.

Apreciem eforturile spirituale şi materiale ale tuturor celor care sprijină multiplele activități ale Bisericii Ortodoxe Române. Exprimăm recunoștință şi prețuire faţă de toţi cei care ajută Biserica noastră: clerici şi credincioși mireni, autorități centrale şi locale, sponsori şi voluntari.

Ne rugăm lui Dumnezeu să le dăruiască tuturor sănătate şi mântuire, ajutor şi bucurie în viaţă!

 

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române