Strategii de dezvoltare rurală în Bavaria

Aflați în vizită, recent (echipa de jurnaliști ai Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, însoțită de părinții protopopi Grigore Melnic de la Câmpina și Cristian Burcea de la Ilfov Nord), în satul german Gustenfelden, comuna Rohr, districtul Roth, din Bavaria de Mijloc, am avut onoarea să ne întâlnim cu deputatul Volker Bauer, din Parlamentul Landului Bavaria. Domnia sa ne-a prezentat strategia landului cu privire la dezvoltarea rurală și planul autorităților pentru a-i determina pe tineri și vârstnici să nu-și părăsească satele natale.

Ca și la noi, în landul Bavaria se manifestă fenomenul migra­ției interne. Mulți cetă­țe­ni din mediul rural tind să muncească și să se stabilească în orașele mari. Fenomenul a dus la creșterea numărului de locuitori ai landului. În ultimii 15 ani, Bavaria a ajuns de la 11 milioane de locuitori la 13 milioane, mulți dintre ei provenind din Uniunea Europeană, din Germania de Nord și din fosta Germanie demo­crată. Aceasta a determinat creș­terea foarte mare a prețului la lo­cuințele din orașe, dar și preocuparea autorităților de a găsi soluții și strategii pentru dezvoltarea zonei rurale, astfel încât migrația internă și navetismul să se diminueze, iar tinerii și adoles­cenții să nu-și mai părăsească satele. În același timp, mulți orășeni vor să se mute la țară sau în orașe mai mici și mai puțin aglomerate.

Sprijin pentru firmele de familie

Domnul Volker Bauer este deputat creștin-social în Parlamentul Landului Bavaria și reprezintă circumscripția Roth. Domnia sa a venit special să se întâlnească cu noi și să ne vorbească despre experiențe și strategiile aplicate de guvern în zona rurală, din care s-ar putea inspira și autoritățile locale din satele noastre.

„În landul Bavaria, mulți ani la rând, a dominat agricultura. Astăzi, însă, aici se dezvoltă o puternică industrie. În landul nostru își au sediul marile firme de automobile Audi, BMV și multe alte firme, care oferă un număr mare de locuri de muncă. Landul dezvoltă însă și o strategie pentru zona rurală, astfel încât să nu se creeze discrepanțe între condițiile de trai de la oraș și cele de la sat. Această strategie a debutat acum aproape 15 ani, investindu-se foarte mulți bani. O primă mișcare a făcut-o chiar statul, care a mutat două ministere, cel al nivelului de trai și cel al muncii, din München în zonă, precum și multe oficii, ca de pildă cel de statistică. Se investesc fonduri mari pentru dezvoltarea zonei rurale. Ținta acestei strategii este să-i determine pe tineri și pe cei mai în vârstă să nu-și mai părăsească satele. În acest sens, am dezvoltat infrastructura digitală, adică am introdus internetul rapid în fiecare sat, în fiecare gospodărie. Apoi, am dezvoltat infrastructura medicală, care urmărește ca medicii să nu plece din sate sau din orașele mici. A treia direcție a stra­tegiei o reprezintă ajutorarea firmelor mici, familiale, de mește­șugari, măcelari etc., cu până la 50 de angajați, asigurân­du-se astfel dezvoltarea micii industrii locale. Un exemplu în acest sens sunt și firme locale din Gustenfelden”, ne spune domnul deputat Volker Bauer.

Creșterea natalității în zonele rurale a fost stimulată și de construirea unui număr mare de grădinițe și creșe, chiar și pentru copii în vârstă de un an, permițându-le astfel mamelor să-și continue activitatea.

„După 13-15 ani de dezvoltare economică susținută, populația arată un tot mai mare interes pentru ecologie, pentru protecția mediului, a apelor. În primăvară, s-a manifestat un interes aparte pentru protecția animalelor și plantelor din partea partidului «verzilor», pe care țăranii l-au receptat ca fiind împotriva lor. De pildă, o măsură pe care aceștia o preconizau era ca la fiecare parcelă de teren, un coridor de aproximativ cinci metri de la drum să rămână necultivat, pentru ca pe el să crească floră spontană, animale sălbatice, insecte etc. Inițiativa i-a nemulțumit pe țărani. Atunci a intervenit guvernul Bavariei, care este preocupat să armonizeze interesele tuturor cetățenilor”, ne mai spune deputatul. Domnia sa este de părere că „pentru România, important este ca tineretul să fie ajutat de stat și de adminis­trațiile locale să pornească afaceri mici, pentru a «sta pe picioarele lor». La fel de importantă este și nevoia conservării și întăririi tradițiilor locale, care reprezintă o mare bogăție. Astfel, oamenii, cu rădăcini în locurile lor de naștere, vor rămâne pe loc. O a treia măsură importantă pentru dezvoltarea României rurale o reprezintă promovarea agroturismului. Trebuie să-i îndemnați pe turiști să vină în România, să vadă și să cunoască nemijlocit bogăția culturală și tradițiile voastre, pentru că aveți o țară foarte bogată și frumoasă. Asemenea inițiative consider că trebuie demarate cât mai rapid”, ne recomandă deputatul Volker Bauer.

Cu același prilej, am vizitat și moara domnului Ștefan Winkler, „Wincler Mühle”. Moara domniei sale, în care lucrează 23 de angajați, printre care și o familie de români, este atestată din 1316, când a fost vândută prima oară, dar ea este mult mai veche. Inițial, a aparținut unei mănăstiri, familia Winkler cumpărând-o în 1920. Ștefan Winkler reprezintă a patra generație de morari, dar tradiția va continua prin fiica sa cea mare, care s-a decis să învețe morăritul.

„În 1951, când s-a născut tata, în toată Germania erau 19.000 de mori, iar astăzi au mai rămas doar 235. Se poate vorbi așadar de o criză a morilor. Mașinile pe care le folosim sunt făcute în 1949. Noi le schimbăm doar piesele uzate, cu altele pe care le cumpărăm de la morile care s-au închis. Folosim soiuri de cereale uitate, care nu se mai cultivă de mult, din care facem mai multe feluri de făină: de grâu, de ovăz, griș, musli și alte produse amestecate, pe care le comercializăm din 1997. Cu 12 ani în urmă, ne-am deschis propriul magazin, lângă moară. Alături de produsele noastre, vindem și produsele brutarilor din sat care folosesc făina noastră. Grâul îl cumpărăm doar de la țăranii de aici. Am și eu teren, pe care l-am închiriat unor consăteni care îl lucrează. O parte l-am dat lui Manfred Winkler, vărul meu mai îndepărat, care cultivă meri și peri, iar o parte cultivatorilor de grâu. Cerealele speciale, de tip musli, pe care le vindem sunt fabricate de un coleg care nu mai are moară. De la mine primește făina și grișul, de pildă, iar eu iau de la el produsele finite. Clienții noștri fideli provin din Gustenfelden, din satele de unde iau grâul, dar și din localități mai îndepărtate sau chiar din Nürnberg. Vindem produse și pe internet”, ne-a detaliat morarul Ștefan Winkler.

Peste drum de moară, se află măcelăria „Rosskopf”, al cărei proprietar este Rosskopf Jürgen. El și-a început activitatea în anul 2000, pornind de la o gospodărie țărănească simplă, în care creștea câteva vaci, porci și găini. „Acum creștem 400 de porci, iar eu am învățat meseria de țăran și de măcelar. Vindem carne proaspătă, mezeluri, cârnați și alte produse specifice zonei noastre. Creștem și păstrăvi în câteva lacuri din apropierea satului, pe care tot noi îi valorificăm. Comercializăm și carne de vită, pe care o achizițio­năm din gospodăria unui angajat al nostru”, afirmă domnul Rosskopf Jürgen, a cărei firmă de familie are­ ­17 angajați (printre care și o româncă), adică cinci măcelari și 12 vânzătoare. Toți provin din Gustenfelden și din satul în care cresc porcii. Tot acolo se prelucrează și carnea. Pe lângă magazinul din Gustenfelden, firma mai ­are și un magazin mobil, din care vinde direct clienților din ­Nürnberg, miercurea, joia, vinerea și sâmbăta.