Tableta prefectului: De ce au nevoie ieşenii?

Este o întrebare pe care mi-o pun în fiecare zi. Sunt foarte conştient că ceea ce rămâne în urma noastră ne defineşte şi reflectă respectul pe care-l acordăm (sau nu) sensului existenţei noastre pe pământ. Mulţi dintre noi vor răspunde la întrebarea din titlu prin prisma intereselor proprii. Evident, există riscul să devină meschini. În lumea privată este firesc să prevaleze interesul propriu, administraţia publică, însă, are nevoie de o cu totul altă abordare.

Ca prefect, trebuie să mă gândesc la viitorul Iaşului şi să identific aspectele care vor conta cu adevărat în viitor. O trecere în revistă a Iaşului ne caracterizează ca fiind un mediu universitar, cultural şi, bineînţeles, spiritual. Trăim, însă, într-o lume în care nimic nu poate exista fără resurse economice. În plan existenţial, pentru fiecare cetăţean, casa, locul de muncă şi nivelul de trai sunt esenţiale. Latura spirituală şi de educaţie sunt dependente de acestea. De ce ar avea nevoie mediul economic ieşean? De ce, de atâţia ani, nu-l putem transforma într-un factor de forţă şi stabilitate? De ce există tendinţa unora dintre oamenii de afaceri reprezentativi de a se muta pur şi simplu în alte locuri? Cum arată suportul pe care trebuie să îl oferim pentru a-i face să se simtă bine şi în siguranţă? Aspectele administrative ale judeţului şi mediul economic ieşean par a fi, uneori, subiecte paralele. Promovarea concurenţei, a liberei iniţiative, economia de piaţă performantă în ansamblu, sunt principii care tind să separe administraţia de mediul economic. Cu toate acestea, performanţa administraţiei include indicatori care ţin, în mod direct, de mediul economic. Prin urmare, parteneriatul onest şi echidistant cu mediul de afaceri devine prioritar. În administraţie, majoritatea vizitelor oficiale ale unor delegaţii economice sau diplomatice presupune trecerea în revistă a oportunităţilor existente şi caracterizarea sintetică a specificului nostru. Din acest punct de vedere, instrumentele pe care administraţia le are la dispoziţie nu sunt, în momentul de faţă, construite în aşa fel încât să devină atractive. Cei care doresc să obţină informaţii despre mediul economic ieşean nu au suficiente resurse, clare şi concise şi, în acelaşi timp, relevante. Din acest motiv, parteneriatul pe care l-am încheiat vineri, 10 august, presupune sintetizarea tuturor datelor economice ieşene pe gustul mediului investiţional autohton, dar şi în sensul atragerii investiţiilor străine. Nu este vorba numai de publicarea lor pe internet, deşi acesta a devenit cea mai relevantă sursă de informaţie directă şi nu putem să nu luăm în considerare tendinţele ca acesta să devină, în viitor, cea mai bună sursă de putere şi informaţie. Instrumentele pe care le vom construi se vor axa pe realizarea, într-o primă fază, a unui CD de prezentare a Iaşului, axat pe informaţii legate de mediul economic. Un alt instrument va fi un site în care se vor regăsi firme de consultanţă şi informaţii legate de absorbţia fondurilor structurale, ghidul de utilizare a acestora, direcţii de interes. Aceasta, pentru a depăşi stadiul de informaţie teoretică şi a o transforma în realităţi accesibile, utile tuturor primăriilor, consiliilor locale şi, nu în ultimul rând, mediului economic. Totul vine pe fondul conştientizării faptului că informaţia nu s-a transformat până acum într-un subiect comun, accesul la fonduri nefiind înţeles de către instituţii, autorităţi publice şi, mai ales, de către cetăţeni. Dezvoltarea economică a Iaşului nu se poate realiza decât prin unificarea mediului de afaceri. Acest deziderat va avea efecte directe asupra nivelului de trai al cetăţenilor şi o stabilizare a forţei de muncă pe plan local. Unificarea mediului de afaceri este, pentru mine, de asemenea un obiectiv major, pe care îl am în vedere în fiecare zi, deşi măsurile în acest sens aparţin direct celor implicaţi în economia ieşeană. În ziua în care vom puncta această reuşită, nu vom mai auzi de familii destabilizate pentru că părinţii şi-au căutat locuri de muncă în alte ţări sau chiar în alte oraşe. Parteneriatul înseamnă o mână întinsă şi respectarea principiului „win, win“ (în care toată lumea are de câştigat). Toate acestea vor permite ulterior administraţiei ieşene să fie aproape de cetăţeni şi să genereze prosperitate.