La 27 august 1850 (8 septembrie după calendarul nou) era inaugurată la Sibiu mult dorita Tipografie Arhidiecezană, ctitoria marelui Mitropolit și Sfânt Andrei Șaguna. În acea zi ieșeau de sub tipar primele produse ale acestei ctitorii misionare care avea să aibă un rol important în emanciparea și educarea poporului român din Ardeal.
„Circulara nr. 775/1850, 27 august, către iubitul cler și popor diecezan” și o poezie a lui Andrei Mureșanu dedicată acestui important moment din istoria poporului român din Transilvania au fost primele tipărituri ale ctitoriei Sfântului Ierarh Andrei Șaguna de la Sibiu. Marele ierarh avea să își exprime în Circulară bucuria nespus de mare de a-și vedea împlinit visul de a tipări, la Sibiu, cărți bisericești și școlare pentru neamul românesc din Transilvania, vitregit secole la rând de tot ceea ce ar fi dus la emancipare și la ridicarea de sub jugul stăpânirii austro-ungare.
În prima sa tipăritură de la Sibiu, Sfântul Ierarh Andrei Șaguna scria: „De mult timp încoace văzând eu lipsa cea mare de cărți bisericești și școlare în eparhia noastră, văzând totodată și scăderile cele mari sufletești ce se nasc de aici, am hrănit în inimă-mi fierbintea dorință de a înființa pe seama eparhiei acesteia o tipografie cu spesele mele. Și iată, iubiților, dorința mi se împlini... În urma aprobării, n-am pregetat a ținea azi, Duminică, Sfințirea apei după rânduiala Sfintei Maicii noastre Biserici și totodată a deschide și a pune în lucrare zisa tipografie, cu care ocazie s-au și tipărit acest țirculariu înștiințător. Scopul ei este ca să se tipărească întrâînsa cărți bisericești și școlare și apoi să se vânză cu preț cât se poate de ușor”.
Și, într-adevăr, Tipografia Arhidiecezană avea să tipărească, încă din primii ani, cărți pentru parohiile din Eparhia Sibiului, lucrări care au ajuns și peste munți, duse de oierii mărgineni sau brașoveni, cărți care au ajuns până în parohiile românești din Ungaria, la comunitățile românești din America sau Australia, după cum se menționează în volumul „Litere Vii. Tiparul în Biserica Ortodoxă Română - între misiune și necesitate”, realizat de Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, pr. acad. Mircea Păcurariu și lect. dr. Emanuel Tăvală.
Cărți de cult și manuale școlare
La mai bine de zece ani de la înființare, la 14 decembrie 1860, Tipografia Arhiedecezană de la Sibiu primea dreptul de a tipări și difuza cărțile de cult în toate eparhiile românești din Imperiul Habsburgic: Sibiu, Arad, Vârșeț, Timișoara și Cernăuți. În lucrarea „Litere Vii” se menționează faptul că tipăriturile se adresau cititorilor de diferite categorii, iar trecerea la tiparul latin a determinat mai apoi înzestrarea cu tehnica necesară pentru a tipări atât cu litere chirilice, cât și cu cele civile și latine. Sunt tipărite în timpul Sfântului Ierarh Andrei Șaguna mai multe cărți de cult, între care: Apostolul (1851), Ceaslovul (1851, 1858, 1867 și 1870), Molitvelnicul (1853, 1864, 1872), Liturghierul (1856), Cartea Evangheliilor (1859), Penticostarul (1859), Octoihul Mare (1861), Triodul (1861), Psaltirea bogată (1860) și cele 12 Mineie. Nu trebuie să uităm excepționala ediție a Bibliei adecă Dumnezeiasca Scriptură a Legii celei vechi și a celei noauă, după originalul celor șaptezeci și doi tâlcuitori din Alexandria, bazată pe vechile traduceri și ediții românești ale Sfintei Scripturi.
Un aspect deosebit de important al activității Tipografiei Diecezane a fost tipărirea de manuale școlare fără de care programul de emancipare a românilor din Transilvania nu ar fi avut sorți de izbândă. Amintim aici și Teologia dogmatică scoasă din manuscrisul preacuviosului părinte arhimandrit Ioan Raici și pre scurt întocmită spre întrebuințare în școalele clericale de lege greco-răsăriteană (1854), Manual de teologie morală creștinească pentru întrebuințarea preoțimei și clericilor greco-răsăriteni (1855) și Teologia pastorală (1857).
La inițiativa Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, apăreau la Sibiu Îndrumătorul bisericesc (1852) și Telegraful Român (1853), publicații cu apariție neîntreruptă până astăzi. Misiunea acestora, în special a Telegrafului Român, cel mai vechi ziar cu apariție neîntreruptă din țara noastră, a fost foarte importantă în contextul politic și social din acele vremuri.
Retehnologizare și misiune
Urmașii Sfântului Ierarh Andrei Șaguna la conducerea Mitropoliei Ardealului au continuat misiunea tipografică de la Sibiu, chiar și în vremuri grele, cum ar fi cele două războaie mondiale sau perioada regimului comunist. O etapă de modernizare și de aliniere la cerințele actuale a cunoscut Tipografia „Șaguniana“ de la Sibiu încă de la începutul păstoririi Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Laurențiu, când s-a achiziționat o mașină de tipar în două grupuri de culoare marca Heidelberg, trecându-se la tiparul „offset” și la pregătirea cărților pe filme și plăci de tipar. Tot în această perioadă tipografia primea numele „Șaguniana“, intrând, astfel, sub ocrotirea celui care, din 2011, avea să fie canonizat și recunoscut ca ierarhul care străjuiește din cer Biserica Ortodoxă din Ardeal.
„Odată cu venirea la Sibiu a Părintelui Mitropolit Laurențiu, Tipografia „Șaguniana“ intră într-o nouă etapă: retehnologizarea liniei de tipar și legătorie la standardele impuse de tehnologia offset. În prezent, de pe poarta tipografiei noastre merg către cititori cărți, albume, broșuri, reviste și ziare de zidire sufletească, toate continuând vizionara tradiție șaguniană. Suntem, de asemenea, conștienți că mediile de transmitere a cuvintelor și ideilor se schimbă. Perspectivele pe care audiovizualul și mediul on-line le deschid ne cheamă și pe noi să ne îndreptăm mai mult înspre acolo, cu conținuturi adecvate, în aceeași tradiție șaguniană”, ne-a spus Alexandru Dădîrlat, responsabil Tipografia „Șaguniana“.
Actualmente, Tipografia „Șaguniana“ continuă programul ctitorului ei de a oferi preoților și credincioșilor din Transilvania, și nu numai, cărți valoroase din domeniul teologiei și al culturii.