Tratamentul traumatismului ocular la copil

Un articol de: Camelia Bogdănici - 15 Noiembrie 2008

▲ Traumatismul ocular reprezintă o cauză importantă de morbiditate, ce determină frecvent pierderea unilaterală a vederii la copil ▲ Plăgile oculare penetrante reprezintă aproximativ 20-30% dintre traumatismele oculare şi pot apărea în urma unor banale accidente de joacă ▲

Abordarea unui traumatism ocular, în special la copii mici, este dificilă. În primul rând este dificilă evaluarea traumatismului, adesea crescută considerabil de slaba cooperare dintre medic şi copil. Din cauza opoziţiei pentru o examinare minuţioasă, există riscul de amplificare a leziunii penetrante sau a contuziilor. O altă problemă este legată de îngrijirea copilului cu traumatism ocular, care poate determina pierderea vederii, fie prin afectarea directă a structurilor oculare, fie ca urmare a dezvoltării ambliopiei (n.r. - „slăbire a vederii determinată de leziuni ale mediilor transparente ale globilor oculari, din cauza unor excese sau bătrâneţii“). În numeroase lucrări de specialitate a fost studiată etiologia accidentelor oculare la copii. Marea majoritate raportează preponderenţa traumatismelor oculare la băieţi, cu un raport băieţi/fete cuprins între 3/1 şi 6/1. Acest raport este explicat de faptul că jocul şi jucăriile băieţilor prezintă un risc mai crescut de accidentare. Se consideră că peste 50% dintre accidentele oculare au loc acasă, deoarece timpul petrecut în familie este mai mare. De asemenea, se recomandă urmărirea elementului de abuz familial al copilului în etiologia traumatismului. La copiii de vârstă şcolară se pot produce astfel de evenimente în 10-15% dintre cazuri, mai ales pe perioada şcolii. Accidentele oculare ar putea fi prevenite dacă ar exista o supraveghere mai atentă a copiilor mici sau dacă nu s-ar pune la dispoziţia copiilor articole de joacă care prezintă un risc crescut. De altfel, există reglementări internaţionale care prevăd interzicerea comercializării jucăriilor cu colţuri sau ascuţite pentru vârstele mici, cu înscrierea obligatorie a unor însemne speciale. În prezent se evidenţiază, de asemenea, noi modalităţi periculoase de joacă, cum este aşa-numitul sport „paint-ball“, după care au fost citate accidente la copiii de vârstă şcolară (au fost raportate traumatisme oculare complicate, cu rupturi sclerale, ectopii cristaliniene sau chiar dezlipire de retină). Tratamentul traumatismelor oculare pediatrice este similar cu cel al adultului. În cazul copiilor există, însă, o problemă deosebită, atât la examinarea oculară, cât şi în ceea ce priveşte tratamentul, în sensul că este necesară anestezia generală. De aceea, se recomandă tratarea copiilor în spitale dotate, cu medici specializaţi, pentru a nu compromite ochiul chiar din timpul examinărilor. O atenţie particulară pentru copil este cea de prevenire a ambliopiei. În acest sens, tratamentul copilului cu traumatism trebuie să fie complet de la început. Postoperator, terapia ambliopiei trebuie condusă de o echipă specializată (medic, ortopist), cu multă răbdare şi în strânsă colaborare cu părinţii.