Tratatul de reformă, agreat de majoritatea europarlamentarilor

▲ Deputaţii europeni au dezbătut şi au adoptat un raport privind noul Tratat de la Lisabona ▲ Majoritatea deputaţilor au salutat textul - peste 500 de voturi au fost pentru - care va consolida democraţia, transparenţa şi eficienţa în Uniunea Europeană ▲ De cealaltă parte, unii au criticat tratatul - peste 100 de voturi au fost împotrivă - şi au cerut consultări ale cetăţenilor în mai multe ţări ▲

Până în acest moment, cinci state membre au ratificat acest tratat (Ungaria, Malta, Slovenia, România şi Franţa), alte zece lansând procesul de ratificare. De asemenea, Irlanda este singurul stat membru care va organiza un referendum pentru consultarea cetăţenilor săi. Statele membre ar trebui să ratifice tratatul până finele acestui an pentru a pregăti alegerile europene din iunie 2009, susţin parlamentarii europeni.

În opinia majorităţii deputaţilor europeni, Tratatul de reformă a UE, semnat la Lisabona, va consolida responsabilitatea democratică a UE, „va asigura o mai bună protecţie a drepturilor cetăţenilor şi va ameliora funcţionarea instituţiilor UE“. În aceeaşi idee se poate observa că tratatul va consolida puterile Parlamentului European, prin extinderea domeniilor în care acesta va decide alături de Consiliul, prin consolidarea puterii sale bugetare şi a controlului asupra Comisiei (PE va alege preşedintele acesteia, propus de Consiliul European în baza rezultatelor alegerilor europene).

Co-raportorul Méndez de Vigo a spus că Tratatul de la Lisabona este o „soluţie politică“, care permite Uniunii să „depăşească crizele şi impasurile“ trecutului. „Am lăsat multe din ambiţiile noastre la marginea drumului, dar am reuşit totuşi să păstrăm părţile esenţiale ale Constituţiei“, a adăugat Méndez de Vigo.

De cealaltă parte s-au situat 115 de deputaţi care au votat împotrivă şi care şi-au manifestat îngrijorarea în legătură cu faptul că statele membre au ratificat un text care nu este versiunea consolidată a tratatului. Mai mult, au cerut consultări ale cetăţenilor în mai multe ţări sau au spus chiar că elita politică a UE îşi impune voinţa sa cetăţenilor. Raportul a fost adoptat în final cu 525 de voturi pentru, 115 împotrivă şi 29 de abţineri.

Noutăţile aduse de Tratatul de reformă

Tratatul de la Lisabona va acorda Parlamentului European şi parlamentelor naţionale un rol sporit în procesul decizional. Parlamentele naţionale vor câştiga dreptul de a face obiecţii la o propunere, dacă nu se respectă principiul subsidiarităţii.

Mai mult, preşedintele Comisiei Europene, propus de Consiliul European în baza rezultatelor alegerilor europene, va fi ales de Parlamentul European.

Carta pentru Drepturile Fundamentale va oferi cetăţenilor garanţii că drepturile lor vor fi respectate, deoarece orice acţiune luată de instituţiile Europene va trebui să treacă acest test.

Cetăţenii vor avea dreptul, de asemenea, la iniţiativă legislativă, vor putea să-şi trimită propunerile Comisiei, ceea ce va însemna implicare mai mare a lor în procesul decizional.

Pe de altă parte, se vor înmulţi substanţial domeniile în care vor fi luate decizii prin vot cu majoritate calificată, şi nu prin unanimitate, făcând astfel posibil ca o Uniune compusă din 27 de state membre să funcţioneze în mai multe domenii, fără a fi blocată de vetouri.

Tratatul de la Lisabona creează un nou post permanent, cel de preşedinte al Consiliului European, un fel de preşedinte al Uniunii Europene. Acesta va fi numit de Consiliul European pentru o perioadă de doi ani şi jumătate. Astfel, se vor asigura continuitatea şi stabilitatea activităţii Consiliului European.

Uniunea va avea o personalitate juridică unică, iar nou înfiinţatul post de înalt reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate va asigura mai multa coerenţă în acţiunile Uniunii pe plan extern. Raportul deputaţilor europeni cere autorităţilor naţionale şi instituţiilor Europene să facă tot posibilul pentru a informa cetăţenii despre obiectivele şi conţinutul Tratatul de la Lisabona, noutăţile aminite fiind dintre cele mai importante. Pentru aceasta, Parlamentul cere publicarea, cât mai curând posibil, a unei versiuni consolidate a noului tratat.