Un album despre Bucovina de altădată

De curând, de sub teascurile tipografiei a ieşit un masiv album de fotografii, cu titlul „Bucovina de altădată. Chipuri şi locuri“, Editura Bibliotecii Naţionale a României şi Mănăstirea Suceviţa, Bucureşti, 2014, 323 p., cu o prefaţă semnată de profesorul Ştefan S. Gorovei. Semnalăm această apariţie editorială mai ales pentru faptul că o contribuţie însemnată a fost adusă prin proiectul „Fototeca Ortodoxiei Româneşti“, aflat sub oblăduirea Patriarhiei Române. Albumul este rodul iniţiativei ieromonahului Marcu Petcu de la Mănăstirea Suceviţa, alături de care au contribuit numeroşi cercetători, profesori de istorie, etnografi, arhivişti, muzeografi, fotografi şi biliotecari din Bucureşti, dar mai ales din ţinutul Sucevei, de la instituţii de înaltă ţinută academică şi până la şcoli de prestigiu. Lucrarea este prezentată în mai multe limbi de circulaţie internaţională: engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, rusă şi greacă, fiind astfel accesibilă turiştilor care vizitează meleagurile bucovinene. Fotografiile provin de la Biblioteca Naţională a României, de la cea a Academiei Române, de la cea a Sfântului Sinod al BOR, de la Fototeca Ortodoxiei Româneşti, mănăstirile Putna şi Suceviţa, Arhivele Naţionale ale României, muzeele de Istorie al României, al Satului, de Istorie al Bucovinei, „Arta Lemnului“ din Câmpulung, dar şi din colecţii, precum „Leca Morariu“, „Dimitrie Balint“. Albumul nu este exclusiv religios, ci tinde să releve o frescă cvasicompletă a Bucovinei înainte de anul 1940. De aceea, conţinutul este diversificat: de la agricultura şi creşterea animalelor; activitatea cotidiană; târguri pieţe, prăvălii; exploatarea şi prelucrarea lemnului şi până la formaţiuni şi societăţi civice;  festivităţi şi serbări populare; obiceiuri şi tradiţii; portrete etc. Un capitol consistent este dedicat vieţii religioase şi monumentelor bisericeşti. Se regăsesc fotografii antebelice şi interbelice, de bună calitate, cu biserici şi mănăstiri din ţinutul Sucevei, dar şi din acea parte a Bucovinei răpită de ocupantul sovietic la 1940. În acest fel, pelerinul care va fi cercetat mănăstirile Bucovinei poate vedea cum arătau aceste aşezăminte în alte perioade istorice, ce schimbări au suferit şi cum se manifestau credincioşii în alte vremuri. În acest sens, putem exemplifica solemnitatea din 1934 de la comemorarea a 430 de ani de la trecerea la cele veşnice a voievodului Ştefan cel Mare, eveniment care desigur s-a desfăşurat la Mănăstirea Putna (foto 211-213), sau hramul aceleiaşi mănăstiri (foto 214-216). Tot la Putna, în 1926, Cercul studenţesc „Arboroasa“ a organizat festivitatea dezvelirii bustului marelui poet român Mihai Eminescu, la moment participând numeroşi bucovineni (foto 208-210). Un alt eveniment rămas în conştiinţa bucovinenilor a fost comemorarea aceluiaşi voievod Ştefan cel Mare la 15 iulie 1904, la împlinirea a 400 de la trecerea în veşnicie, eveniment care s-a desfăşurat în cetatea de scaun a Sucevei, în timpul ocupaţiei austro-ungare (foto 186-189). Din mărturiile fotografice vedem procesiunea religioasă, urmată de ţăranii în îmbrăcămintea specifică cu prapuri, ofiţeri de armată şi intelectuali, cu Biserica Mirăuţi în fundal. Sunt doar câteva secvenţe din trecutul unui loc încărcat de istorie naţională care poate fi cunoscut, cu ajutorul acestui album, prin fotografia de epocă.