Un copil din zece se naște înainte de termen

Data: 14 August 2015

Deși trăim într-o perioadă în care aproape orice este posibil din punct de vedere medical, totuși, numărul de copii născuți prematur este foarte mare, statisticile arătând că în România, unul din zece copii se naște înainte de termen. România are una dintre cele mai crescute rate privind copiii născuți cu greutate mai mică de 2 kilograme și 500 de grame, respectiv peste 10%. Situația este gravă deoarece mulți dintre acești copii pot dezvolta diferite afecțiuni pe măsură ce cresc.

În prezent, în România se nasc anual prematur peste 20.000 de copii, ceea ce înseamnă aproximativ 10%-12% din totalul copiilor născuți. Un procent ridicat cu implicații deosebite în ceea ce privește evoluția viitoare a bebelușilor. Specialiștii în domeniu sunt de părere că aproximativ 40% dintre nașterile premature (adică bebelușii care se nasc în săptămânile 24-37 de sarcină) apar la mamele care nu vin deloc la consulturile medicale în timpul sarcinii.

În ceea ce privește cauzele, acestea sunt multiple, respectiv consumul de alcool, fumatul, dietele de alimentaţie nesănătoase, statutul socio-economic scăzut, nivelul ridicat de stres al mamei şi numărul mare de ore de lucru, lipsa îngrijirii prenatale sau realizarea acesteia după termen. Cifrele sunt variabile în funcţie de zonele geografice, unele regiuni având o rată mai mare de prematuritate, respectiv Moldova şi Muntenia, în funcţie de condiţiile socio-economice (vârsta mamei, venitul redus etc.) şi de patologia maternă, respectiv suferinţe preexistente sarcinii (boli de sistem, infecţii TBC, malformaţii cardiace); boli concomitente sarcinii (hipertensiune arterială, diabet zaharat, pneumonii, infecţii urinare şi vaginale); boli ale aparatului uro-genital matern (fibrom, malformaţii uterine); sarcină multiplă (frecvenţă în cazul fertilizării in vitro); intervalele mici între sarcini şi lipsa unei igiene sexuale adecvate.

Dacă în Europa, rata nata­lității premature este de 4%-5%, în România este dublă, iar acest fapt are consecințe grave asupra copiilor, nașterea prematură fiind una din principalele cauze ale mortalității infantile. În plus, are un impact deosebit în dezvoltarea pe termen scurt și lung a nenumărate probleme de sănătate, atât pentru nou-născuți, cât și pentru mame: probleme de auz sau văz, afecțiuni cronice ale plămânilor, simptome specifice paraliziilor cerebrale, dislexiei, hiperactivității, depresiei ș.a.

Cea mai frecventă cauză de mortalitate determinată de prematuritate este sindromul de detresă respiratorie, cauzat de ima­turitatea pulmonară. În contextul prematurităţii, printre complicaţiile pe termen scurt determinate de detresă respiratorie sunt hemoragia pulmonară şi cerebrală, enterocolită ulceronecrotică, displazia bronhopulmonară, retinopatia de prematuritate. Pe termen lung, prematurii care au prezentat detresă respiratorie au risc de apariţie a sechelelor neuromotorii: paralizie cerebrală, retard mental, handicap psihomotor. Există, de asemenea, studii care asociază prematuritatea cu autismul. „Tratamentul prematurilor înseamnă, în fapt, realizarea unei tranziţii cât mai puţin agresive între condiţiile intrauterine şi mediul exterior. În condiţiile actuale de dotare a maternităţilor, realizăm maximum posibil pentru a salva copiii mai mici de 28 de săptămâni, însă pe mulţi îi pierdem sau îi recuperăm parţial, ei continuând să trăiască cu diferite forme de handicap. Pentru a schimba această situaţie, este nevoie de echipamente performante, care să ne ajute în special în ventilaţia mecanică a acestor micuţi pacienţi în primele zile de viaţă, moment delicat în care aplicarea tehnicilor moderne poate face diferenţa între un copil normal sau un copil cu risc mare de deces şi handicap ulterior”, a declarat Adrian Toma, medic primar neonatolog, citat de Mediafax.

Ghidul prematurului în maternități din întreaga țară

La sfârșitul lunii iulie, la Ministerul Sănătății a avut loc lansarea Ghidului Prematurului, un instrument util pentru familiile în care se nasc copii prematur. Acesta conține informaţii despre rolul mamei în terapia neonatală, relația prematur-mamă și modul în care evoluția unui bebeluș este influențată de starea mamei. În același timp, oferă și o perspectivă interesantă despre cum este pentru un cadru medical să lucreze în terapie intensivă neonatală.

Ghidul Prematurului a fost elaborat de un grup de specialiști - ginecologi, neonatologi, psihologi - și conține informații despre cauzele posibile ale prema­tu­ri­tății, investigații, afecţiuni ale prematurului, alimentaţie, recomandări pentru părinți de copii prematuri, dar şi informaţii utile legate de drepturile copilului prematur, tipuri de concedii la care au dreptul părinții sau monitorizarea prematurului până la 2 ani. (Mariana Bahcevan)