Un deceniu de Ortodoxie româno-bavareză

La Parohia românească „Buna Vestire” din inima Bavariei au fost patru zile de sărbătoare. Motivul? Împlinirea a 10 ani de la sfințirea bisericii müncheneze, moment de izbândă sufletească, emoțională și administrativă a părintelui-ctitor Simion Felecan. După ce fugise din România cu doi ani înainte de căderea regimului comunist și pusese bazele parohiei din München, în 2016 a reușit ceea ce părea de domeniul imposibilului: ridicarea unei biserici de lemn pe un teren în proprietate, cu oficiu parohial inclus (o fostă gară) în bogatul, coloratul și primitorul oraș bavarez.

În prezent, părintele Felecan și preoteasa lui, Olga, sunt retrași în România, însă comunitatea nu i-a uitat. Dimpotrivă, au fost invitați de către actualul preot paroh, Alexandru Nan, să participe la momentul aniversar care li se datorează în mare măsură. Evenimentele s-au derulat pe parcursul a patru zile, astfel: în prima zi (vineri, 11 septembrie) s-a săvârșit Taina Sfântului Mas­lu cu mai mulți preoți, urmată de conferința mea pe tema favorită, care suscită viu interes din partea publicului: „Cei cinci Sfinți Români pe care i-am cunoscut în această viață”. A doua zi, sâmbătă, după slujba Vecerniei a avut loc lansarea cărții teologului clujean Ioan Crișan, „Adevărul ne va face liberi” (Editura Renaș­terea), constând într-o suită de eseuri și întrebări în cheie duhovnicească pe care autorul le propune cititorilor. De menționat că inginerul clujean (căci aceasta este prima lui formație) a fost fiul sufletesc al parohiei din München, tocmai aici găsind credința în Hristos.

Ziua de duminică a fost punctul culminant al manifestărilor prin Liturghia arhierească oficiată de PS Episcop-vicar Sofian, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La slujbă au participat creștinii din diaspora în număr foarte mare (unii veniți de la zeci sau sute de kilometri) alături de consulul României, dar și de oficialități germane. Copilași numeroși care s-au împăr­tășit, costume populare de sărbătoare, veselie și selfie-uri, buchete de flori și cântări iscusite (corul a fost în formă de zile mari), totul a fost ca la carte. Până și capricioasa vreme germană a ținut cu românii veniți să se bucure împreună, fără rest...

Două momente sunt de evidențiat, în cheie personală. Primul a fost inspirata invitație adresată părintelui cărturar și scriitor Theodor Damian (ani întregi preot în SUA) de a participa la eveniment și de a ține cuvântul de învățătură. Eleganța slujirii și vorbirii, prezența sacerdotală agreabilă, dar și șarmul personal au ridicat la putere evenimentul, organizat atât de inteligent de părintele paroh. Îl cunosc de ani buni pe părintele Damian, îi știu lucrarea neobosită și diligențele transatlantice pentru promovarea culturii și spiritualității românești, iar întâlnirea cu un om de talia lui a reprezentat o reală bucurie.

Al doilea moment este reîntâlnirea cu figuri emblematice ale exilului românesc anticomunist, care locuiesc (și) la München. Doina Alexandru (Xifta) și Trudi Dumitrescu (Ioana Crișan) sunt doar două voci ale eterului liber de cenzura comunistă care, în anii dictaturii, ne aduceau speranța pe undele hertziene, tocmai din Europa liberă. Voci care ne-au transmis emoția evenimentelor de la Timișoara din decembrie 1989, iar mai apoi din toată România însângerată, voci care au ținut loc de căldură, mâncare, cărți și rația de libertate în lunga noapte comunistă. Acești oameni, alături de alți entuziaști ai credinței, au pus umărul la ridicarea de la iarbă a parohiei bavareze, apoi la împroprietărirea cu un sediu și cu un teren aferent, în așa fel încât să se poată ridica frumoasa biserică de lemn care este acum a doua casă sufletească pentru sute și poate mii de români din diaspora.

Am plecat de la München convins că românii au primit un dar, pe de o parte, și o obligație, pe de cealălată parte: aprinderea candelei credinței între națiunile Europei creștine, care acum suferă o înstrăinare de Hristos și Biserica Lui. Reașezarea rugăciunii în vetrele stinse sau păienjenite, în colțurile îndepărtate ale Europei sau în curatele, prosperele și muzeificatele sale orașe...