Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina › Opinii › Repere și idei › Dicționar teologic: candelă, chinonic, tiplotă

Dicționar teologic: candelă, chinonic, tiplotă

Galerie foto (4) Galerie foto (4) Repere și idei
Un articol de: Pr. Ciprian Bâra - 20 Noiembrie 2026

 

CANDELĂ (gr. kandila – lumină)

Obiect liturgic întrebuințat în lăcașul de cult pentru a lumina înaintea unei icoane, în fața căreia este fixat sau suspendat printr-un sistem de scripeți.

Candelele se confecționează din diverse metale: aramă, alamă sau argint, sub formă de cupe sau pahar, care se încrustează sau perforează și în care se așază pahare de sticlă colorată, care se umplu cu untdelemn. Pe marginile paharului se sprijină o punte cu o feștilă care se aprinde și arde până se consumă untdelemnul. Ele pot fi luminate și electric. Candelele se folosesc în biserici, în casele credincioșilor, în cimitire, la căpătâiul morților și la troițele de la răspântii și de pe marginea drumurilor.

Lumina candelei este un omagiu adus sfinților și celor răposați și o jertfă îndreptată către Dumnezeu.   

 

CHINONIC (gr. koinonicon - ceea ce este comun)

Cântare (de cele mai multe ori verset, stih de psalm) intonată la strană spre sfârșitul Sfintei Liturghii, după „Unul Sfânt...“, în tactul papadic, concomitent cu împărtășirea (cuminecarea) clericilor și credincioșilor. 

Chinonicele sunt: duminicale, săptămânale (zile de rând), praznicale și pentru toate celelalte sărbători din cursul anului bisericesc, alcătuite pe toate ehurile. În Transilvania și Banat se numește priceasnă (pricestnîi - „preacurat”). Textul chinonicelor este legat fie de sărbătoarea respectivă, fie de actul de chinonie (împărtășire, comuniune) și se încheie, de obicei, cu „Aliluia”. În biserica ce posedă cor, chinonicul este înlocuit, uneori, prin așa-numitul „concert”. 

 

TIPLOTĂ  (var. TÉPLOTĂ; slav. topli - cald)

Vasul în care se pregăteşte apa caldă sau căldura ce se adaugă în Sfântul Potir, după frângerea Sfântului Agneț și așezarea părții „IIS” în Sfântul Sânge, binecuvântată cu formula: „Binecuvântată este căldura Sfintelor Tale (Taine), Doamne, totdeauna…”. În timpul turnării, este rostită formula: „Căldura Duhului Sfânt. Amin”. Este confecționat adesea din metal, având forma unei căni mici sau a unui ibricel, și este păstrat la proscomidiar.

 

Bibliografie generală

1. Nicolae D. Necula, „Candelă”, în Ștefan Buchiu, Ioan Tulcan (coord.), Dicționar de teologie ortodoxă, Ed. BASILICA, București, 2019.
2. Nicu Moldoveanu, Stelian Ionașcu, Nicolae D. Necula, „Chinonic”, în Ștefan Buchiu, Ioan Tulcan (coord.), Dicționar de teologie ortodoxă, Ed. BASILICA, București, 2019.
3. Lucian Petroaia, „Tiplotă”, în Ștefan Buchiu, Ioan Tulcan (coord.), Dicționar de teologie ortodoxă, Ed. BASILICA, București, 2019. 

 

Citeşte mai multe despre:   Dicționar teologic