Un nou volum despre relaţia dintre Teologie şi Filosofie

La Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei ­Sibiului a apărut, cu binecuvântarea Înaltprea­sfinţitului Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, volumul „Teologie şi Filosofie. Miscellanea”, elaborat de pr. prof. univ. dr. Aurel Pavel de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu şi dr. Dan Ţăreanu. 

Volumul adună opt studii scrise şi publicate de-a lungul timpului în reviste ştiinţifice de cei doi autori, lucrări în care sunt actualizate subiecte de cercetare din vastul domeniu al legăturilor şi antagonismelor dintre Teologia creştină şi ideile filosofice ale marilor gânditori ai Antichităţii, Evului Mediu şi epocii moderne.

Aşa cum subliniază conf. univ. dr. Lucian Grozea în prefaţa lucrării, studiile din acest volum „se înfăţişează aidoma unor fresce culturale care dau seamă nu doar despre căutările şi frământările intelectuale sau întemeierea profesiunii de credinţă a unor personaje ilustre şi scriitori consacraţi, ci şi despre evenimentele petrecute în istoria creştinismului, confruntări, ideaţii, aşteptări sau dezamăgiri”.

Gândirea atee şi mărturisirea creştină

Volumul începe cu un amplu studiu despre prima confruntare între învăţătura creştină şi ideile filosofice ale Antichităţii, un episod consemnat de Faptele Apostolilor, capitolul 17, misiunea Sfântului Apostol Pavel în Atena. Intitulat „Între Stoa Poikile şi Ecclesia. Aplecare asupra unui text evanghelic”, studiul analizează în detaliu episodul întâlnirii ideilor stoice şi epicureice din Atena primului secol cu propovăduirea Învierii lui Hristos şi a divinităţii din perspectivă şi trăire creştină. Autorii explică reacţia de la finalul predicii Sfântului Apostol Pavel în Areopag drept „anticipabilă”, râsul filosofilor stoici venind din „dificultatea acestora de a-L înțelege pe Omul Hristos din punctul de vedere al lucrării Sale de omorâre a morții prin propria-I moarte, al lucrării care pune moartea la temelia vieții fără de moarte”. Religiozitatea Christinei de Pizan (1363-1430) şi cele trei Doamne (Raison, Droiturre şi Justice) despre care vorbeşte scriitoarea în „Cartea Cetăţii Doamnelor” sunt analizate de autori în studiul „Cetatea Doamnelor. O incursiune în gândirea teologică a Christinei de Pizan”, ideile din celebra lucrare fiind prezentate în perspectiva „valorilor teologice şi eclesiale fundamentale”.

Cititorii vor avea posibilitatea să fie purtaţi de cei doi autori în ample teme de studiu ale legăturilor dintre Teologie şi ideile unor mari gânditori cum sunt Baruch Spinoza („Spinoza și panteismul. Tentația și riscul ignorării transcen­denței”), Voltaire („Dumnezeul lui Voltaire. O analiză a concepției voltairiene despre divinitate”), Thomas Paine („Riscurile deismului. Thomas Paine, The Age of Reason și critica Sf. Scripturi”) sau Friedrich Engels („Engels și creștinismul. Perspectiva materialist-dialectică asupra dinamicii credinței”). Studiile din acest volum sunt menite să deschidă noi perspective de cercetare în relaţia dintre Teologie şi Filosofie, iar cei doi autori aduc de fiecare dată în lumină învăţătura creştină atunci când ideile filosofice sunt contrare doctrinei Bisericii răsăritene.