„Via Transilvanica” traseul care va străbate România

Data: 06 Iulie 2020

Prinde contur unul dintre cele mai mari proiecte pentru drumeţii din România, „Via Transilvanica“, inaugurat de Asociația Tăşuleasa Social în urmă cu un an, la Mănăstirea Putna, și care va cuprinde un traseu de circa 1.000 de kilometri, prin 10 județe, din Bucovina până la Drobeta-Turnu Severin. Până acum au fost marcați 400 de kilometri din această rută, urmând ca în perioada următoare să mai fie daţi în folosinţă alţi 240 de kilometri în judeţele Mureş şi Harghita. 

Ruta „Via Transilvanica“ îşi propune să promoveze natura, istoria şi multiculturalitatea zonelor aparţinând judeţelor pe care le străbate: Mehedinţi, Caraş-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Braşov, Harghita, Mureş, Bistriţa-Năsăud şi Suceava. Ruta va avea diferite grade de dificultate, va putea fi parcursă pe jos, cu bicicleta sau călare, iar călătorii vor avea acces la date despre cazare şi masă, dar şi la informaţii istorice şi culturale. Traseul „se poate parcurge în mai multe săptămâni, în totalitate sau parţial, în câteva zile, după puterea şi dorinţa călătorului. Infrastructura «Via Transilvanica» va furniza date despre posibilităţi de cazare şi masă, dar şi informaţii istorice şi culturale ale diferitelor zone geografice. Drumul urmează să fie marcat cu elemente de identificare specifice, din materiale durabile, care să permită buna orientare a călătorului pe parcurs. Vom căuta să prezentăm cele mai corecte informaţii despre gradul de dificultate al traseului“, arată Asociaţia Tăşuleasa Social, pe site-ul propriu.

Primii 137 km din judeţul Suceava incluşi în „Via Transilvanica” au fost inauguraţi, anul trecut, în iulie, la Putna, prin montarea unei borne de început al traseului „de la Putna până la Cazane“. Iniţiatorul proiectului şi preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social, Alin Uşeriu, spunea atunci că „Via Transilvanica” reprezintă un drum de pelerinaj şi „o modalitate de a te regăsi spiritual sau emoţional”. Iar pentru că punctul de plecare este Mănăstirea Putna, fiecare călător, când va porni, va primi şi binecuvântarea stareţului mănăstirii.

Potrivit lui Uşeriu, conceptul s-a născut în urma unor iniţiative similare precum Camino de Santiago în Spania sau Pacific Trail în America de Nord. Asociația estimează că, în maximum 10 ani, pe acest drum vor trece 200.000 de oameni pe an. În prezent, sunt în curs de marcare traseele din preajma municipiului Sighişoara, mai precis reţeaua de drumuri Colinele Transilvaniei, care leagă între ele 50 de sate săseşti, urmând vechi rute medievale, judeţene, forestiere, agricole şi poteci. „Cu o lungime de 125 km, Terra Saxonia este porţiunea din «Via Transilvanica» ce traversează şi Sighişoara, zonă locuită odinioară de saşi, viitoare destinaţie de ecoturism Colinele Transilvaniei“, potrivit partenerului local Cristina Ana Iliescu, managerul destinaţiei de ecoturism Colinele Transilvaniei.

(Cristina Zamfirescu)