Vot uninominal sau vot pe liste?

▲ Luni seara a avut loc, la Iaşi, o dezbatere pe tema votului uninominal, în care Asociaţia Pro Democraţia şi Fundaţia pentru Social-Democraţie şi Integritate Europeană au adus argumente pro şi contra variantelor de vot uninominal ▲ Asociaţia Pro Democraţia susţine sistemul pur uninominal, prin care locurile de parlamentar sunt ocupate doar în urma voturilor directe pentru un candidat, în schimb, social-democraţii susţin un sistem mixt, prin care jumătate din deputaţi sunt aleşi prin vot uninominal, iar jumătate pe listele de partid ▲ În momentul de faţă, în România este folosită reprezentarea proporţională pe listă, adică alegătorul votează o listă în cazul senatorilor şi deputaţilor, şi nu direct candidatul ▲

Fundaţia pentru Social-Democraţie şi Integritate Europeană alături de reprezentanţii Asociaţiei Pro Democraţia (APD) au discutat luni, la Iaşi, despre introducerea votului uninominal în România. Sistemul de vot uninominal a agitat în ultima vreme apele politicii româneşti. Deşi se declară dorit de partidele politice, precum şi de 60% din populaţie, totuşi o nouă lege electorală nu reuşeşte să treacă de comisia parlamentară. Sistemul de vot uninominal presupune ca românii să nu mai voteze o listă de partid, ci direct un candidat. De asemenea, votul uninominal implică împărţirea judeţelor în mai multe colegii, fiecare colegiu urmând să fie reprezentat de un senator, respectiv un deputat în Parlament. Însă, şi în cazul acestui tip de scrutin, există mai multe variante, existând de exemplu posibilitatea ca nu toate colegiile să îşi aleagă reprezentanţii din primul tur de scrutin. Dezbaterile de luni au vizat tocmai aceste aspecte, dacă să se meargă pe un sistem pur uninominal, adică să se meargă strict pe alegerea candidaţilor, ori pe un sistem mixt, unde omul votează numele unui politician, dar şi listele propuse de partide. Formula votului uninominal în varianta APD este în prezent acceptată atât de forţele politice de dreapta, cât şi de cele de stânga, şi prevede un sistem de vot uninominal care elimină amplificarea numărului de locuri pentru partidul câştigător precum şi partidele conjuncturale. De asemenea, el responsabilizează aleşii prin faptul că aceştia se prezintă nominal în faţa alegătorilor, creşte rolul competiţiei electorale în selecţia elitei politice şi dă posibilitatea aleşilor să-şi concentreze eforturile pe o zonă geografică clară. Concret, cei de la APD susţin varianta prin care, candidatul se înscrie la alegeri nominal, şi nu pe o listă înaintată de partid. Adică, omul de rând nu mai votează lista înaintată de un partid sau altul, ci persoanele pe care crede el că merită a fi votate. Ei susţin să se meargă strict pe votarea de nume, adică, votantul să aleagă exact persoana pe care o vrea şi nici un fel de altă listă, prin care se dă posibilitatea liderului de partid să promoveze pe unii politicieni. „În cazul variantei propuse de noi, un rând de voturi ar merge direct pe numele candidaţilor, iar restul de locuri neocupate, vor fi distribuite în funcţie de numărul de voturi obţinut de perdanţi. Ierarhia nu ar mai fi dată de şeful de partid, ci de voturile primite de fiecare în parte. La final se va face coeficientul electoral, adică ce mandate a obţinut fiecare partid în parte“, a explicat Sorin Bocancea, reprezentantul Asociaţiei Pro Democraţia Iaşi. De asemenea, acesta a explicat că prin acest sistem, există posibilitatea ca unii şefi de organizaţii politice să nu ajungă în Parlament. Social-democraţii agreează sistemul mixt De cealaltă parte, social-democraţii au venit cu propunerea organizării unui scrutin majoritar uninominal pentru alegerea Senatului, sistem care se aplică în momentul de faţă în Cehia, şi a un scrutin mixt cu compensare proporţională pentru Camera Deputaţilor, după modelul Germaniei. Aceasta înseamnă că senatorii vor fi aleşi strict uninominal, iar deputaţii vor fi împărţiţi jumătate în colegii uninominale, iar jumătate în baza listei prezentate de partide în fiecare circumscripţie. Fiecare alegător are la dispoziţie două voturi, în cadrul unui buletin de vot unic, care este împărţit în două, o parte cuprinde numele candidaţilor propuşi de partide pentru colegiile uninominale, iar cealaltă conţine listele de partid propuse în cadrul circumscripţiei. Primul vot este un vot nominal acordat candidatului iar al doilea este un vot politic acordat unei liste. Varianta propusă de social-democraţi a fost prezentată de deputatul PSD Anghel Stanciu. „În momentul în care omul merge la vot, alege o dată numele unuia dintre candidaţi, şi mai pune încă o ştampilă pe lista înaintată de partid. Astfel, redistribuirea voturilor se va face în baza listelor înaintate de partide“, a explicat deputatul Anghel Stanciu. „Principala critică pe care o aducem la sistemul propus de Pro Democraţia constă în faptul că aceasta propune o listă la nivel naţional care nu este votată de nimeni şi de unde, prin compensare, se vor alege parlamentari care, până la finalul mandatului, nu ştiu unde vor ajunge. Un fel de oameni care aşteaptă cu bagajul în gară să vadă unde le este colegiul uninominal. Totodată, deşi se votează în colegii uninominale, cu un singur mandat pus la bătaie, prin existenţa acelei liste naţionale, în final, se pot alege doi candidaţi pe un singur colegiu“, a declarat deputatul Anghel Stanciu. În final, reprezentanţii partidelor politice prezenţi la dezbatere au susţinut că votul uninominal ar trebui îndreptat spre un sistem mixt. „Şi de o parte, şi de cealaltă am căzut de acord că vorbim de un vot uninominal. Ambele părţi în schimb vorbesc de un vot uninominal care duce mai mult spre un sistem mixt. Trebuie să vedem cum armonizăm cele două puncte de vedere“, a declarat liderul la municipiu al PSD Iaşi, Doru Tompea. „O reformă a sistemului politic este necesară“ De altfel, toată lumea prezentă la discuţii a îmbrăţişat ideea votului uninominal, chiar dacă fiecare preferă o anumită formă a acestui sistem de vot. „O reformă a sistemului politic în momentul de faţă este necesară. Oamenii politici puternici trebuie să se confrunte cu votul populaţiei, nu să se pună bine cu şeful de partid sau să-şi plătească locul“, a spus şeful organizaţiei judeţene a PSD, Gheorghe Nichita. Despre reforma sistemului politic a vorbit şi profesorul Liviu Antonesei. „Sistemul politic actual, bazat pe Constituţia din â91 a eşuat. În momentul de faţă nu poţi defini opoziţia şi puterea în România. Este nevoie de o reformă a politicii româneşti“, a spus Liviu Antonesei. În momentul de faţă, în România alegerea parlamentarilor are la bază reprezentarea proporţională pe listă, adică, alegătorul alege o listă în cazul senatorilor şi deputaţilor, şi nu direct un candidat. Propuneri de schimbare a sistemului de vot au venit de-a lungul timpului din partea mai multor partide politice, însă, deocamdată proiectul este în dezbatere, urmând să fie aleasă forma finală a legii electorale.