Zeci de mii de tipuri de virusuri din intestin, necunoscute până acum
Intestinul uman este „colonizat” în mod natural cu peste 140 de mii de tipuri de virusuri bacteriofage, capabile să infecteze bacteriile și microorganismele care formează flora intestinală sau microbiomul. O echipă de biologi de la Institutul Wellcome Sanger din Marea Britanie, Institutul European de Bioinformatică și Universitatea Los Andes din Columbia au constatat că jumătate din aceste tipuri de virusuri erau necunoscute până acum.
Rezultatele studiului lor deschid calea pentru noi cercetări asupra modului în care aceste tipuri de virusuri prezente în intestinul uman pot afecta sănătatea. În primul rând, cele mai multe dintre virusurile identificate sunt virusuri cu genom ADN, diferite de agenți patogeni precum Zika sau SARS-CoV-2, care sunt virusuri cu genom ARN.
Flora intestinală joacă un rol esențial în digestie și pentru reglarea sistemului imunitar. Numeroase alte studii au evidențiat existența unei legături între dezechilibrele apărute la nivelul microorganismelor din intestin și o serie de boli ale ficatului, obezitate și chiar alergii. În prezent, se cunosc destul de puține lucruri despre această floră intestinală. Deși ea este formată dintr-o varietate mare de microorganisme, inclusiv virusuri și bacterii, studiile efectuate până acum s-au concentrat doar asupra bacteriilor din intestin, pentru că acestea sunt mult mai ușor de detectat decât virusurile.
Autorii noului studiu și-au limitat cercetarea la virusurile bacteriofage, care ar putea îndeplini un rol central în microbiomul intestinal, spre exemplu, prin transmiterea spre gazdele lor bacteriene a unor trăsături și caracteristici care le oferă anumite avantaje, dar și prin influențarea modului în care aceste bacterii evoluează. „Întrucât coloniile de bacterii sunt o componentă extrem de importantă a sistemului digestiv, nu este greu să ne imaginăm că virusurile bacteriofage ar putea îndeplini un rol-cheie în menținerea unui echilibru al microorganismelor în intestinul uman“, a explicat coordonatorul studiului, Luis Camarillo-Guerrero, pentru Live Science. Există însă și cazuri în care bacteriofagele pot provoca boli grave. De exemplu, difteria și botulismul, două forme acute de toxiinfecție care sunt provocate de toxine codate de genele unor virusuri bacteriofage, notează aceeași sursă, citată de Agerpres.
Genomurile acestor virusuri au fost incluse într-o bază de date, denumită „Gut Phage Database“ şi care poate fi folosită pentru studii ulterioare asupra virusurilor bacteriofage. „Un genom este ca o matriță a unui organism. Nivelul de informații pe care le putem obține, dacă cunoaștem doar secvența ADN a unui organism, este foarte mare“, a mai declarat Luis Camarillo-Guerrero. (I. M.)