În premieră, Muzeul Național Brukental din Sibiu a adus în Capitală „Aurul de la Brukenthal”, la Art Safari. Este o colecție extraordinară de piese preistorice, romane și medievale din aur, argint aurit și pietre prețioase, bijuterii și obiecte de cult realizate de meșteri aurari sibieni, ce strălucesc prin complexitatea tehnicilor și frumusețea motivelor decorative.
Expoziția „Aurul de la Brukenthal” aduce în premieră la București piese preistorice din aur, piese romane (bijuterii și monede), piese medievale timpurii (sec. VI-VII), monede de aur bătute la Sibiu, inele cu gemă, podoabe săsești și obiecte de cult realizate de breasla aurarilor din Sibiu, una dintre cele mai cunoscute din Europa.
Muzeul Naţional Brukenthal şi-a format de-a lungul vremii un adevărat tezaur din aur și metale preţioase, argintărie liturgică şi uzuală, obiecte de podoabă şi bijuterii. Printre piesele de excepție expuse se numără: „Crucea relicvar de la Cisnădie” din jurul anului 1440 (cea mai spectaculoasă piesă de argintărie de cult transilvăneană realizată la comanda Bisericii romano-catolice din Cisnădie); „Potirul din nucă de cocos” din 1650; „Cupa din corn de rinocer” din 1694; „Paharul de fecioară” din sec. XVII; „Cana cu capac” realizată de marele meșter Sebastian Hann în 1682; „Paftaua de tip Marienheftel cu Fecioara Maria” din sec. XVI; moneda Sponsianus (o monedă rară cercetată de University College London - britanicii susțin că un împărat denumit Sponsian ar fi condus Dacia romană, ajungând la această concluzie după ce au analizat moneda care provine dintr-un tezaur descoperit în Transilvania, în 1713) și alte numeroase piese.
Alexandru Chituță, managerul Muzeului Brukenthal şi curatorul expoziției, afirmă că expoziția este spectaculoasă, iar piesele surprind prin complexitatea de tehnici și motive decorative cu pietre prețioase. Atestat documentar încă din anul 1191, Sibiul a fost în epoca medievală unul dintre cele mai importante orașe din Europa Centrală și de Est.
Breasla aurarilor din Sibiu a avut parte de o istorie îndelungată și înfloritoare, orașul devenind unul dintre cele mai importante centre de prelucrare a aurului și argintului din acea vreme. În a doua jumătate a secolului al XIV-lea, aurarii sibieni ocupau diferite funcţii politico-administrative. Pe lângă comenzile primite de meşteri pentru obiecte de cult, cererile de executare a unor obiecte de podoabă trebuie să fi fost din ce în ce mai numeroase. Portul orăşenesc săsesc punea mare preţ pe anumite podoabe specifice: ace de păr, paftale, cordoane etc.
În timpul domniei regelui Matei Corvin, mare iubitor de artă, aurăria și argintăria sibiană au fost la mare preț, iar meșteșugul a cunoscut o dezvoltare extraordinară, totodată celebră în Europa. Când regele a venit la Sibiu în fruntea armatei sale pentru a înăbuși revolta nobilimii, reconcilierea a constat în primul rând în aurărie și argintărie, abia apoi în mantale lungi de blană, alimente și alte bunuri.
Expoziția „Aurul de la Brukenthal” va putea fi vizitată la Art Safari până în 28 iulie, de joi până duminică, în intervalul orar 12:00-21:00. (A. D.)
