Scriitori și muzicieni la Muzeul Literaturii

Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) organizează în perioada 17-23 iulie lecturi publice de proză, dezbateri antropologice şi întâlniri cu scriitori, manifestare ce face parte dintr-o amplă campanie iniţiată de Romanian Literature Now.

Seria evenimentelor a început, ieri, sub denumirea „Întâlnirile cu prozatoare contemporane”, unde a fost prezentată scriitoarea şi traducătoarea Veronica D. Niculescu. Joi, de la ora 19:00, va avea loc o dezbatere pe marginea volumului „De ce este România astfel? Avatarurile excepţionalului românesc”, apărut la Editura Polirom şi coordonat de Vintilă Mihăilescu. Evenimentul va fi moderat de Vasile Ernu şi îi va avea ca invitaţi pe Ruxandra Ivan, Mihai Burcea, Dinu Guţu şi Cătălin Stoica.

„Oscilăm în continuare între nostalgii după leagănul matern al neamului şi megalomania dorinţei de autodepăşire. Se poate spune că am fost - şi am rămas - societatea confruntării dintre fraţii Grimm şi Darwin: fie cea a aşezării protectoare în mitologizarea originii, fie cea a tentaţiei riscante de a ne găsi locul în mitologizarea evoluţiei; între a fost odată ca niciodată şi va fi odată ca niciodată, dar fără asumarea unui este. În ambele cazuri, Istoria noastră a rămas, la nivel discursiv, poveste”, a afirmat Vintilă Mihăilescu.

Tot în seara zilei de joi, de la ora 20:00, spațiul este rezervat poeziei. Suntem invitaţi la o întâlnire cu versuri și muzică în cadrul evenimentului „Marius Baţu în grădină la Muzeu”.

Seria „Scriitori contemporani la muzeu”, inaugurată în luna mai, va continua sâmbătă, de la ora 13:00, când invitat este ­Eugen Suciu. Programul îşi propune să atragă un număr cât mai mare de vizitatori, care săptămânal, timp de patru ore, vor intra într-un dialog cultural şi literar cu scriitorii invitaţi, despre scrierile acestora, dar şi despre scrierile autorilor prezenţi în expoziţia de bază a MNLR. Aceștia vor participa la o lectură publică din opera scriitorilor invitaţi şi vor citi manuscrisele dăruite muzeului de autorii lor preferaţi, deveniţi gazdele acestui spaţiu inedit, precizează organizatorii.

„Odată cu inaugurarea noii expoziţii de bază a Muzeului ­Naţional al Literaturii Române (Nicolae Creţulescu 8), ne propunem o deschidere cât mai mare faţă de publicul vizitator de toate vârstele, printr-o serie de evenimente prin care ne dorim repoziţionarea unei instituţii de importanţă naţională pe harta culturală, educaţională, turistică a Bucureştiului, dar şi a ţării”, se arată în comunicatul MNLR.

Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile.

Seria de evenimente este organizată de Primăria Municipiului Bucureşti prin Muzeul Literaturii. Aceasta vine după o altă săptămână plină, când între 10 și 16 iulie acest muzeu a organizat lecturi publice, confe­rințe de teoria literaturii, aniversări, spectacole de teatru și proiecții de filme.

Marți, 11 iulie, în cadrul „Întâlnirilor cu prozatoare contemporane” a fost prezentată scriitoarea Ioana Nicolae, care a debutat editorial cu volumul de versuri „Poză retușată” (Editura Cartea Românească, 2000), iar mai apoi a publicat volumele „Nordul” (Editura Paralela 45, 2002, nominalizat pentru Premiul ASPRO), „Credinţa” (Editura Paralela 45, 2003, nominalizat la Premiile Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti), „Cerul din burtă” (Editura Paralela 45, 2005), „Cenotaf” (Editura Paralela 45, 2006), „Aventurile lui Arik” (Editura Corint Junior, 2008), „O pasăre pe sârmă” (Polirom, 2008). A fost invitată la festivaluri internaţionale de poezie în Slovenia şi Italia, a susţinut lecturi publice la Literaturhaus Stuttgart şi în cadrul Târgului de carte din Leipzig. Participă la proiectul de promovare a literaturii europene Metropoezia, derulat la Varşovia în 2008. Selecţii din poeziile autoarei au apărut în antologii din Franţa, Anglia, Canada, Bulgaria, Austria şi Suedia.

Acest proiect face parte dintr-o campanie amplă a Romanian Literature Now.

Nici muzica nu a lipsit din seria de evenimente de săptămâna trecută. Folkul a fost prezent în grădina MNLR, prin Mircea Vintilă, care a oferit un concert „pentru spirite libere”, așa cum este perceput folkul. Vintilă este îndrăgit de ge­nerații de români, fiind unul dintre primii artiști folk din România, din perioada anilor ’70. De-a lungul carierei sale a compus cântece pe versuri de George Coșbuc, Tudor Arghezi, Florian Pittiș, Gheorghe Azap și alții. În 1992 a fondat, împreună cu Mircea Baniciu, Florian Pittiș și Vlady Cnejevici, grupul Pasărea Colibri.

Sfârșitul săptămânii trecute i-a fost dedicat lui Tudor Arghezi, când a avut loc un remember la 50 de ani de la moartea acestuia. Au fost prezentate volumele XI-XII - Tudor Arghezi - Proză, apărute în Colecția Opere fundamentale, editate de Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă și MNLR. Prezentarea a fost însoţită de o dezbatere la care au participat academicienii Eugen Simion și Răzvan Theodorescu, Ioan Simuț, Paul Cernat, Lucian Chișu, George Mihăiță, iar amfitrion a fost Ioan Cristescu.