Masterul şi doctoratul, studiul experierii lui Dumnezeu

În luna septembrie, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti „Patriarhul Justinian“, se susţin examenele de master şi doctorat. Dacă la master se pot înscrie licenţiaţii de la orice facultate, la doctorat se înscriu doar absolvenţii facultăţii de Teologie şi master. Viitorii doctoranzi pot fi studenţii care au avut note mari în timpul anilor de studiu. Înainte de înscriere, viitorii doctoranzi trebuie să aleagă, împreună cu profesorul coordonator, o lucrare, care va constitui şi teza de doctorat.

Fiecare dintre profesorii coordonatori la doctorat din Facultatea de Teologie „Patriarhul Justinian“ îşi propune anumite obiective cu doctoranzii săi. Am stat de vorbă cu câţiva dintre profesorii coordonatori, pentru a le afla aşteptările.

▲ Pr. Acad. Dumitru Popescu, coordonator doctorat pe Dogmatică Ortodoxă: „Aş vrea ca cei care doresc să facă doctoratul cu mine să aibă stil de muncă, să fie serioşi. Să-şi dorească să facă doctoratul doar pentru studiu şi nu pentru a înainta în administraţia bisericească. Mă interesează oamenii de calitate, nu cei care nu au nimic cu învăţământul, cu credinţa. Nu vreau să facă teorii abstracte, ci să se fundamenteze pe spiritualitatea şi experienţa Ortodoxiei care îl face pe om să se deschidă către Dumnezeu şi faţă de experienţa întâlnirii cu El“.

▲ Pr. Prof. Nicolae Necula, coordonator doctorat Liturgică: „Doctorandul trebuie, în primul rând, să aprofundeze şi să studieze mai departe până ce ia titlul academic de doctor în teologie. Trebuie să aibă calităţi de cercetător, să fie familiarizat cu biblioteca, cu tot felul de documente, începând cu manuscrisele şi până la publicaţiile româneşti şi străine. E bine să cunoască şi o limbă străină, fiindcă, cu cât ştii mai multe, ai acces la o bibliografie mai vastă, mai ales că marea majoritate a studiilor bune şi interesante sunt în limbile străine. Alte calităţi ale doctorantului ar fi puterea de studiu, de analiză, de sinteză şi surprinderea lucrurilor care sunt esenţiale. Consider că cei trei ani alocaţi pentru doctorat sunt foarte puţini. O teză de doctorat nu este o teză de licenţă sau dizertaţie, ci presupune un studiu foarte îndelungat. Nu suntem noi în măsură, ci autorităţile de la rectoratul universităţii ar trebui să intervină şi să mărească această perioadă“.

Material insuficient în ţară pentru scrierea unei lucrări

▲ Prof. Remus Rus, coordonator de doctorat la Istoria Religiilor: „Un doctorand trebuie să fie inteligent, să ştie dogmatică ortodoxă, ca să poată studia şi alte religii. Este foarte important să ştie şi câteva limbi internaţionale, iar dacă ştie sanscrită, chineză, arabă e foarte bine venit. Doctoratul este doar o simplă etapă în viaţă, te pregăteşte de fapt pentru cercetare, te confirmă dacă eşti bun sau nu ca să cercetezi, să studiezi şi la nivel superior teologia. Nu este un punct final şi nici un scop în sine, este doar o treaptă în viaţa intelectuală şi de studiu“.

▲ Pr. Prof. Vasile Răducă, catedra Sistematică, coordonator de doctorat disciplina Morală: „Aş recomanda celor care vor să dea la doctorat să stea un an ca să se pregătească pentru lucrarea de doctorat. Să citească bibliografia, să se familiarizeze cu tema şi abia apoi să dea examenul pentru a intra la doctorat. Cei trei ani, cât are acum Şcoala Doctorală, sunt prea puţini, ar trebui măcar cinci. Poate ar fi bine ca studentul să înceapă pregătirea încă din timpul masterului. O altă problemă a doctoranzilor este lipsa de material; bibliotecile din România nu au cărţile necesare pentru scrierea unei lucrări. Aceştia sunt nevoiţi să meargă în afara ţării ca să se documenteze pentru lucrare, şi au nevoie şi de timp mai mult pe care, însă, actuala structură a cursurilor doctorale nu îl oferă“.

▲ Pr. Prof. Ioan Caraza, coordonator doctorat catedra Istorice, obiectul Patrologie: „Prin studiul Patrologiei, întreaga teologie este tradusă în fiinţa Bisericii sub forma Sfintei Tradiţii, legat de revelaţia vie în Iisus Hristos, prin care se transformă întreaga ştiinţă teologică în viaţa Bisericii. Lucrarea părintească, de aici cuvântul „patrologie“, nu este doar literatură sau o cultură teologică a patristicii. Cei care se specializează în studiul Patrologiei trebuie să aibă în vedere, în primul rând, această transpunere în viaţa Bisericii, a revelaţiei vii cu Dumnezeu. După cum am învăţat de la părintele prof. Ştefan Alexe, de la părintele prof. Ioan Coman, trebuie să traducem totul în lucrarea harului dumnezeiesc, adică bucuria de a ne întoarce, de a fi mânaţi de Duhul în Hristos“.

Accentul pe cercetarea teologiei ortodoxe a Sfinţilor Părinţi

▲ Pr. Prof. Ştefan Sandu, catedra Sistematică, coordonator doctorat pentru Dogmatica Ortodoxă: „Îmi doresc doctoranzi care se ocupă mai mult de cercetare, de aprofundarea Sfinţilor Părinţi, cum spunea părintele Dumitru Stăniloae, să ne întoarcem la ei, pentru că sunt actuali tot timpul. Apoi, greaca şi latina trebuie ştiute, căci în aceste limbi au fost scrise operele Sfinţilor Părinţi. Multe dintre traducerile făcute în limbile Occidentului nu sunt exacte şi, uneori, nu păstrează sensul pur ortodox al acestora. Trebuie să punem accentul pe cercetarea teologiei ortodoxe a Sfinţilor Părinţi. Împreună cu doctoranzii mei, ne-am aplecat asupra problemelor actuale, paralel cu teologia Părinţilor“.

▲ Pr. Prof. Constantin Coman, coordonator doctorat pentru studiul Noului Testament (începând de anul acesta): „Studiul de doctorat trebuie să se orienteze înspre o tematică prioritară care să ţină seama de misiunea Bisericii, de dialogul Bisericii cu lumea şi cu omul contemporan. Cred, de asemenea, că fiecare disciplină în parte trebuie să se orienteze spre un discurs mai puţin static, mai puţin teoretic, mai angajant, adică să se întemeieze mai mult pe ceea ce eu numesc, şi nu numai eu, teologia empirică sau harismatică. Acestea sunt direcţiile spre care eu aş vrea să promovez cercetarea în domeniul pe care îl voi sluji ca şi coordonator de doctorat, şi anume Studiul Noului Testament, spre o ermineutică duhovnicească şi o exegeză care să ţină seama în mod direct de trăirea evenimentului întâlnirii cu Dumnezeu.

Doctorantul trebuie să deţină instrumentele de cercetare într-o măsură foarte avansată, şi anume limbile clasice, cunoaşterea foarte bine a Sfintelor Scripturi, să fie foarte motivat pentru cercetare, dedicat şi să aibă o motivaţie personală de natură duhovnicească. Obiectul de cercetat să-l preocupe nu numai din perspectivă ştiinţifică, ci şi existenţială, vitală“.

▲ „Se pune accentul pe cunoaşterea bibliografiei de ultimă oră“

Pentru a face studiile de doctorat este necesară absolvirea masterului. La Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti masterul este structurat pe doi ani, terminându-se cu susţinerea lucrării de dizertaţie. Pe lângă cele patru mastere existente până acum, Exegeză şi Ermineutică, Istorie şi Tradiţie, Doctrină şi Cultură, Pastoraţie şi Viaţă liturgică, anul acesta a mai fost introdus unul, Artă Sacră, care se adresează celor care s-au specializat la facultate în această direcţie. Înscrierile se fac în perioada 9-13 septembrie, pentru 15 locuri subvenţionate de la stat la fiecare din cele cinci mastere. Examenul va consta în două examene scrise din bibliografia specializării alese, în zilele de 17 şi 19 septembrie. Părintele prof. Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti „Patriarhul Justinian“, ne-a declarat că „la master se pune accentul pe cercetare mai mult decât în cadrul anilor de facultate. În cele patru semestre, studenţii aprofundează anumite teme din disciplina la care au fost admişi. Cursurile susţinute de profesori la master au un grad de noutate mai mare decât cursurile clasice de la licenţă, mai ales că ele se schimbă după câţiva ani, fiind ciclice. Se pune accentul pe cunoaşterea bibliografiei de ultimă oră, pe lucrările apărute în ţară şi în străinătate. Facem şi o deschidere către teologiile altor biserici creştine. Masterul este o specializare care pregăteşte mai bine pe cei care vor activa în câmpul didactic şi, în acelaşi timp, este o pregătire pentru doctorat, fiind obligatoriu. Aceşti doi ani de master oferă mai multă greutate studiilor, cercetărilor, lucrărilor pe care le elaborează masteranzii. Lucrările de seminar din timpul masterului sunt mai substanţiale decât cele din timpul anilor de licenţă şi cele mai bune se publică, însă doar cu girul profesorului“.

Dosarul pentru doctorat trebuie depus până pe 12 septembrie

La examenul de doctorat sunt primiţi doar absolvenţii de master şi Teologie Ortodoxă, care au ca medie a tuturor anilor de studiu şi a lucrărilor finale peste 8,51.

Mai exact, ponderea mediei facultăţii este de ľ, iar a masterului Ľ. După ce şi-a culculat media, viitorul doctorand trebuie să îşi caute un profesor coordonator şi împreună cu el să hotărască titlul viitoarei lucrări de doctorat. La dosarul de înscriere, care trebuie depus până pe 12 septembrie, trebuie să anexeze, pe lângă actele necesare oricărei înscrieri la un examen, o bibliografie a acestei lucrări, un memoriu de activitate ştiinţifică, o listă cu articolele publicate şi un certificat eliberat de Universitatea Bucureşti care să certifice cunoaşterea unei limbi străine. Sunt patru probe de examen, toate susţinute în scris, fiecare în câte o zi, 15, 16, 17 şi 18 septembrie. Primul examen va fi la limba greacă, apoi la latină, a treia probă va consta într-un examen la Dogmatică, iar ultimul va fi din bibliografia specializării alese. La doctorat sunt doar 14 locuri subvenţionate de la stat.

„În ultimii ani s-au susţinut multe teze valoroase“

După cum ne-a spus părintele decan Ştefan Buchiu, care este îndrumător de doctorat la Dogmatica Ortodoxă, Şcoala Doctorală durează trei ani. „În primul an se audiază cursuri ale profesorilor la care dau examen, iar în următorii doi ani lucrează efectiv sub îndrumarea unui conducător de doctorat, pentru care optează chiar de la început. Doctoranzii au obligaţia ca după primul an să prezinte proiectul principal al lucrării de doctorat, tema fiind aleasă împreună cu profesorul înainte de admitere. Pe parcursul următorilor doi ani, ei susţin referate, unele dintre ele putând fi părţi din teză. Este adevărat că timpul este destul de scurt, pentru că la sfârşitul celor trei ani ei trebuie să prezinte teza de doctorat. Se mai întâmplă ca unii să nu termine şi să mai prelungească perioada cu un an. Cei care sunt admişi pe locurile cu taxă, dacă vor dori să prelungească, trebuie să plătească şi anul respectiv, deoarece primesc asistenţa profesorului îndrumător. Suntem bucuroşi că în ultimii ani s-au susţinut, în cadrul cursurilor de doctorat, multe teze valoroase, datorită şi îndrumătorilor de doctorat cu mare experienţă, printre ei chiar academicieni, cum este cazul părintelui prof. Dumitru Popescu. Tezele au avut subiecte de mare actualitate, cu deschidere şi către dialogul teologic cu alte biserici şi confesiuni. Noi spunem că avem o paletă destul de largă de conducători de doctorat la facultatea noastră, dar nu sunt acoperite toate disciplinele, şi aşteptăm cadre noi, conferenţiari care vor ajunge profesori, ulterior şi conducători de doctorat, pentru ca să putem răspunde solicitărilor absolvenţilor de master“, a precizat pr. Buchiu.