Revista presei

Ziar Piatra Neamț publică un documentar a cărui concluzie este că biserica este cea mai veche și mai frumoasă construcție de interes comunitar, în jurul căreia s‑au format principalele edificii culturale și sociale. „Bisericile de lemn fac parte din categoria formelor arhaice ale cultului creștin, a căror vechime este atestată în documentele istorice încă din secolul al XIV‑lea. Acestea menționează că bisericile trainice din piatră și cărămidă erau ridicate, de obicei, pe locul unor mai vechi bisericuțe din lemn. (...) Pe lângă valoarea și particularitățile arhitectonice ale bisericilor de lemn, se evidențiază laturile decorative, realizate în tehnicile cioplirii, crestării și sculpturii lemnului, amplasate pe zonele vizibile ale elementelor atât în exterior, cât și în interior. Dar cea mai specifică podoabă a bisericii este pictura, reprezentată de icoanele din catapetesme, de pe iconostasul mic pentru închinare și de pe pereți, realizate în tehnica tempera pe lemn.”

Libertatea consemnează că, în Duminica Sfintelor Femei Mironosițe, pr. Vasile Ioana, parohul bisericii bucureștene „Sfântul Nicolae” - Dintr‑o Zi a umplut scaunele locașului cu pozele trimise de credincioșii care ar fi venit în mod normal la slujbă. „Preț de două ore, părintele Vasile Ioana a simțit că vorbește celor pe care‑i vede acolo. (...) Părintele este foarte iubit în comunitate atât pentru efervescența cu care ține predicile, cât și pentru emulația pe care o trezește în membrii parohiei sale. (...) De Paști, a cântat «Hristos a înviat!» alături de credincioșii strânși în balcoane, în spatele blocului «Dunărea»”. „Iubirea este mai puternică decât pandemia, iubirea este mai puternică decât moartea, iubirea este mai puternică decât singurătatea”, și‑a început părintele discursul emoționant, iar la final a izbucnit în plâns.

Invitat la RFI , Mirel Bănică, cercetător în domeniul antropologiei religiilor, a afirmat că această criză determinată de COVID ne va ajuta să înțelegem mai bine rolul și locul bisericii în societate. El a pornit de la scandalul afișelor cu medicii reprezentați ca sfinți, context în care spune că Biserica Ortodoxă este, în această pandemie, foarte prezentă în spațiul public, iar explicația este că gradul de secularizare al României este „mult, mult mai redus decât al occidentului, indiferent de ce ne zic acele sondaje despre câtă încredere mai aveți sau nu mai aveți”.