Şcolile doctorale, evaluate de experţi ai Băncii Mondiale

Cele 210 şcoli doctorale din România vor fi evaluate şi de o comisie de experţi internaţionali propuşi de o structură a Băncii Mondiale care se ocupă de învăţământul superior, a declarat preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, Sorin Cîmpeanu.

El a menţionat, într-o conferinţă de presă care a avut loc după reuniunea Consiliului Naţional al Rectorilor, desfăşurată sâmbătă şi duminică la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, că evaluarea şcolilor doctorale urmează să se efectueze pe patru paliere.

„În primul rând se va evalua resursa umană. Este vorba de calitatea conducătorului de doctorat, măsurată prin diverşi indicatori foarte clari, cum ar fi producţia ştiinţifică. Pe palierul doi, calitatea infrastructurii de cercetare, de care dispun cele 210 şcoli doctorale. Pe palierul trei se va evalua impactul la nivel ştiinţific al finalizării fiecărei teze de doctorat. Cu alte cuvinte, câte articole ştiinţifice vizibile internaţional a publicat un doctorand pe parcursul stagiului de pregătire. (...) Va fi o analiză şi statistică a tezelor de doctorat, pe fiecare şcoală doctorală, în sensul numărului studenţilor admişi versus câţi studenţi doctoranzi au finalizat. Pe palierul patru, procedurile de asigurare a calităţii, inclusiv asigurarea regulilor de etică în cercetarea ştiinţifică. Aici sunt cuprinse şi cazurile acestea care sunt total nefericite şi pe care ni le dorim cu toţii a fi înlăturate, de plagiat”, a declarat Sorin Cîmpeanu, preşedintele CNR.

La reuniunea Consiliului Naţional al Rectorilor, printre altele, s-au purtat discuţii privind probleme legate de evaluarea şi promovarea instituţiilor de învăţământ superior la nivel internaţional, dar şi finanţarea de către stat a domeniilor strategice din universităţi. Pentru 2018, universităţile solicită o majorare cu 40% a finanţării de bază şi 50 de procente în plus la investiţii faţă de acest an.

„Sunt convins că se va respecta angajamentul privind finanţarea educaţiei. Ca să ajungem la 6% din PIB în 2020 se discută de patru creşteri anuale de 11%. Din păcate, în pofida eforturilor Ministerului Cercetării, nu acelaşi lucru se va întâmpla cu bugetul cercetării. (...) Există opinia în rândul universităţilor că dacă era împreună cu educaţia, cercetarea s-ar fi înscris în trendul pozitiv de creştere”, a declarat preşedintele CNR, Sorin Cîmpeanu.