Familia Regală în diaspora ortodoxă română

În mai 1979 a fost înființată la Geneva Asociația Comunitatea Românilor din Elveția, ­care și-a propus și o activitate de cult ortodoxă pentru românii exilați din Geneva, Lausanne și Baden, precum și construirea unei biserici românești la Geneva. 13 ani mai târziu, la recomandarea pr. prof. Constantin Galeriu, am ajuns în Elveția, unde Adunarea generală extraordinară a românilor din Geneva, Lausanne și împrejurimi a decis reorganizarea, pe baze canonice, a activității de cult începută în mai 1979, prin crearea a două parohii aflate în relație canonică cu Patriarhia Română. Astfel au luat ființă parohiile „Sfântul Ioan Botezătorul” din Geneva și „Sfinții Români” din Lausanne, cu un statut propriu, în anul 1992, respectiv 1993. Privilegiul de a fi avut în cadrul acestor comunități pe Majestățile lor Regele Mihai I al României și Regina Ana a contribuit fundamental la regăsirea echilibrului canonic, liturgic și duhovnicesc al comunităților exilului românesc din Elveția și nu numai.

Pastorația creștin ortodoxă a Familiei Regale române, cu reședința la Versoix (în cadrul parohiei din Geneva), și apoi la Aubonne (în cadrul parohiei din Lausanne și cantonul de Vaud), se înscrie în grija pastorală pe care Biserica Ortodoxă Română o manifestă față de toți fiii ei duhovnicești de pretutindeni. Cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist, începând cu anul 1992, s-a generalizat pomenirea oficială, cu voce tare, la Sfânta Liturghie și la celelalte slujbe din cadrul cultului divin public a Majestăților lor Regele Mihai și Regina Ana, precum și a Familiei Regale, atât la Geneva, cât și la Lausanne.

În 17 iunie 1995 a fost inaugurată, în prezența Majestăților lor, noua capelă românească din Lausanne, cu hramul „Sfinții Români”, dedicată Coroanei Române. Menționăm că în acest locaș de cult sunt amplasate jilțuri regale cu emblemă și un tablou votiv în care maestrul Ion Ipser din Geneva, reprezentând iconic istoria poporului român, a încadrat întreaga dinastie regală română. La inaugurarea capelei românești din Lausanne, Regele Mihai I a semnat în Sfânta Evanghelie pentru acceptarea acestei dedicații.

La 25 decembrie 1995, Regele Mihai și Regina Ana au fost invitați de consiliul Parohiei „Sfântul Ioan Botezătorul” din Geneva și de comitetul Asociației Comunitatea Românilor din Elveția la inaugurarea și sfințirea noii biserici românești din lemn de la Chene-Bourg/Geneva, dedicată, conform hrisovului pecetluit în piatra fundamentală a Sfântului Altar, serviciilor liturgice ale Parohiei „Sfântul Ioan Botezătorul” din Geneva. De sărbătoarea Sfintelor Paști din anul următor, Majestățile lor au răspuns din nou invitației preotului paroh și au participat la slujba Învierii în noua biserică de lemn.

Începând cu anul 1998, când parohia din Geneva s-a mutat din biserica de lemn de la Chene-Bourg, Regele Mihai și Regina Ana au participat doar la slujbele ortodoxe românești de la biserica din Grand-Lancy/Geneva, noul locaș de cult al parohiei, sau la capela ortodoxă românească din Lausanne.

În calitate de preot paroh al comunității de la Geneva și Lausanne, am participat la diverse evenimente, aniversări sau comemorări ale Casei Regale în reședințele de la Versoix sau Aubonne. La sărbătoarea Crăciunului, diverse grupuri corale din România împreună cu tineri și cu copii din parohiile din Geneva și Lausanne au efectuat vizite cu caracter cultural și tradițional românesc la Versoix și Aubonne, vestind bucuria Nașterii Domnului. De asemenea, Familia Regală a participat la ceremoniile religioase în cadrul parohiilor din Geneva și Lausanne, la aniversările parohiei sau la alte evenimente importante. Trimiterea regulată la Casa Regală a publicației parohiale „Credința”, precum și a Scrisorilor pastorale de peste an, a contribuit la informarea Familiei Regale cu privire la evenimentele din viața parohiilor și la programul de cult al celor două biserici.

De-a lungul anilor, am însoțit la reședința de la Versoix numeroși ierarhi români, printre care se numără Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în vremea când era Mitropolit al Moldovei și Bucovinei; Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale și Meridionale și Mitropolitul Serafim al Germaniei, Europei Centrale și de Nord. Vizitele Regelui Mihai împreună cu Regina Ana în Mitropolia Moldovei și Bucovinei (1992, 1995, 1997), apoi la Catedrala și la Reședința Patriarhală din București, precum și în alte eparhii românești din țară și din diasporă au avut rolul de a întări relația de încredere, respect reciproc și colaborare între Familia Regală și ierarhia Bisericii Ortodoxe Române.

În 16 iunie 1996, ASR Principesa Moștenitoare Margareta a participat la slujba de târnosire a capelei ortodoxe românești din Lausanne. În septembrie 1996, am avut onoarea de a fi singurul preot român invitat la slujba de cununie a Alteței Sale Regale cu Principele Radu, la Lausanne. Ieșirea la biserică a celor cununați, conform tradiției ortodoxe, s-a făcut ulterior în capela românească din Lausanne.

De asemenea, am avut onoarea de a participa la recepțiile private oferite de Casa Regală la hotelul Beau-Rivage din Geneva, cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a Regelui Mihai (octombrie 2001) și apoi a Reginei Ana (septembrie 2003).

Din anul 1995, Biserica Ortodoxă Română a trimis cu regularitate la Casa Regală de la Versoix câte două măicuțe care să ajute la activitățile cotidiene ale Familiei Regale. Monahiile veneau de la diverse mănăstiri din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, precum și din alte eparhii din țară. Începând cu anul 1998, după instalarea ca arhipăstor a Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Iosif, au fost trimise în permanență la Casa Regală de la Versoix, și apoi de la Aubonne, câte două măicuțe de la Centrul Mitropolitan de la Limours. Prezența, aproape continuă, a monahiilor în Casa Regală în ultimii 20 de ani a avut, și continuă să aibă, un rol foarte important în pastorația creștin-ortodoxă și în activitatea diaconală a mitropoliei noastre față de Famila Regală. Mitropolitul Iosif continuă să viziteze regulat Familia Regală, în calitatea sa de părinte duhovnicesc și arhipăstor al locului, acordând membrilor ei asistența spirituală necesară.

La acest moment de grea încercare pentru Familia Regală, dar și pentru românii de bună credință de pretutindeni, când conducem pe ultimul drum al acestei vieți pământești pe Regina Ana, suntem alături cu toată compasiunea, cu conștiința și cu rugăciunea noastră de Regele Mihai I al României și de întreaga Familie Regală. Cu credința și încrederea fermă că un creștin - botezat în numele Preasfintei Treimi, care moare și înviază împreună cu Hristos prin Botez și care a fost cuminecat cu Trupul și Sângele Domnului - nu poate trece prin moarte în neființă, ci renaște într-o viață pur spirituală, ce ne-a fost garantată și pregătită de Hristos Cel înviat, ne rugăm Bunului Dumnezeu, Izvorul și Stăpânul vieții veșnice, să așeze și sufletul răposatei roabei Sale Regina Ana în locașurile drepților și aleșilor Săi.

Mă fac interpretul Protopopiatului ortodox român al Elveției și al comunităților ro­mâ­nești din Geneva și Lausanne pentru a transmite MS Regelui Mihai I, ASR Principesei Moștenitoare Margareta, AS Principelui Radu și Familiei Regale sincerele noastre condoleanțe. Dumnezeu să o odihnească și veșnică să-i fie pomenirea!

Părintele Adrian Diaconu este preot paroh la Geneva și Lausanne și protopop pentru Elveția în cadrul Mitropoliei Europei Occidentale și Meridionale