Clericii de la parohiile protopopiatelor Ploieşti Nord, Ploieşti Sud şi Urlaţi, ale Arhiepiscopiei Bucureştilor, inclusiv preoţii de caritate, au participat ieri, 30 mai, la conferinţa pastoral-misionară semestrială de primăvară. Tema întrunirii a fost „2017 - Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti”.
Sesiunea conferinţei pastoral-misionare semestriale de primăvară pentru clericii din Prahova a fost organizată în Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din municipiul Ploieşti. Întrunirea a fost prezidată de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, care a dat citire cuvântului Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat „Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti”.
În continuare, pr. prof. univ. dr. Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti, a prezentat referatul „Dimensiunea apofatică a icoanei ortodoxe”. „Icoana ortodoxă are o dimensiune catafatică pentru că, în primul rând, este o mărturisitoare a adevărului de credinţă, cum e cazul icoanei Mântuitorului Iisus Hristos, a adevărului Întrupării Sale, dar şi alte roluri care ţin de această dimensiune, cum este rolul didactic şi cel estetic. Pe de altă parte, nu putem să uităm de dimensiunea sa apofatică, mistică sau duhovnicească, în sensul că prin harul care s-a coborât asupra icoanei în momentul sfinţirii noi avem comuniune cu sfântul căruia ne rugăm şi în primul rând cu Mântuitorul Iisus Hristos şi cu Maica Domnului. Este o lucrare sinergică, pentru că în icoană este prezent harul lucrător al lui Dumnezeu care ne împărtăşeşte sfinţenia Preasfintei Treimi. În acest sens, dacă ţinem un echilibru între cele două dimensiuni, cea catafatică şi cea apofatică sau mistică, vom vedea în icoană mai mult decât un obiect care împodobeşte biserica, şi anume că face parte din însuşi cultul Bisericii şi însoţeşte mereu Sfânta Liturghie”, a precizat pr. prof. univ. dr. Ştefan Buchiu.
Aspecte privind teologia icoanei la Sfinţii Nichifor Mărturisitorul şi Teodor Studitul au fost reliefate de lect. univ. dr. Ştefan Berechet, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, membru în Comisia de Pictură Bisericească - Sectorul Cultură şi patrimoniu religios al Patriarhiei Române. „Cei doi mari apărători ai cultului icoanelor în secolul al XI-lea, în timpul crizei iconoclaste, au avut un aport semnificativ la cristalizarea deplină a teologiei icoanei în Bizanţul secolelor VIII-IX. În acest sens, am căutat să surprind câteva aspecte importante din doctrina lor iconodulă, mai precis, cum fundamentează legitimitatea cultului icoanelor, arătând că avem de-a face cu o tradiţie de origine apostolică; cum resping acuza de idolatrie adusă de iconoclaşti şi bazată pe porunca a doua a Decalogului; modul în care interpretează această poruncă adresată doar poporului iudeu în Vechiul Testament şi câteva aspecte foarte importante legate de implicaţiile şi temeiurile hristologice ale icoanei lui Hristos”, a explicat lect. univ. dr. Ştefan Berechet.
O retrospectivă asupra artei bisericeşti ortodoxe româneşti, de la începutul creştinismului şi până astăzi, a fost prezentată de pr. dr. Florin Şerbănescu, consilier patriarhal la Sectorul Cultură şi patrimoniu religios al Patriarhiei Române - departamentul Cultură. De asemenea, în cadrul prezentării referatului „Etape în evoluţia picturii ortodoxe româneşti”, pr. consilier patriarhal Florin Şerbănescu a amintit şi rolul înaintaşilor, mari creatori ai valorilor artei bisericeşti româneşti. „Această prezentare foarte concentrată a fost de natură să ne contureze peisajul acesta impresionant al dăinuirii în Hristos a poporului nostru şi a picturii bisericeşti, care nu a fost niciodată despărţită de ceea ce înseamnă trăirea în spiritul adevărat al Ortodoxiei în locaşurile de cult şi mergând până la locuinţele oamenilor, de unde icoanele nu au lipsit niciodată”, a menţionat pr. dr. Florin Şerbănescu.
Ultima comunicare a sesiunii pastoral-misionare de la Ploieşti s-a încheiat cu prezentarea în imagini a temei „Icoana ortodoxă autentică şi imitaţiile ei” de către pictorul bisericesc Alexandru Nicolau, membru în Comisia de Pictură Bisericească - Sectorul Cultură şi patrimoniu religios al Patriarhiei Române. „Am evidenţiat lucrurile pe care le-aş prezenta oricărui preot care mă întreabă despre pictura bisericească. În acest sens, printr-o prezentare de imagini am exemplificat icoanele de calitate, dar şi icoane mai puţin conforme cu tradiţia Bisericii. De asemenea, am problematizat şi situaţia proiectului iconografic al bisericii, în care trebuie să fie implicaţi pictori, istorici de artă şi preoţi”, a precizat pictorul bisericesc Alexandru Nicolau.
La final, Preasfinţitul Părinte Episcop Varlaam Ploieşteanul a vorbit clericilor despre importanţa împodobirii bisericilor potrivit tradiţiei iconografice ortodoxe, despre influenţele picturii occidentale, dar şi despre necesitatea adaptării programului iconografic al unei biserici, potrivit specificului parohiei sau comunităţii. Toţi cei prezenţi au primit în dar cărți din partea Patriarhului României.
Sesiunea conferinţei pastoral-misionare semestriale de primăvară din Ploieşti a fost precedată de Sfânta Liturghie, care a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Episcop Varlaam Ploieşteanul, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, la Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din municipiul Ploieşti.
Ultima sesiune a conferinţei pastoral-misionare semestriale de primăvară în Arhiepiscopia Bucureştilor se desfăşoară astăzi, 31 mai, sesiune la care participă clericii din protoieriile Câmpina şi Vălenii de Munte.
.jpg)
