Șantierele Parohiei Brâncoveanu - Berceni

Comunitatea Parohiei Constantin Brâncoveanu - Berceni din Capitală demonstrează că prin jertfă și chibzuință se poate construi o biserică și în timp de criză economică. Preoții slujitori, mânați și de avântul enoriașilor, au reușit să ridice biserica până la acoperiș, urmând ca în această vară să construiască turla mare și să acopere sfântul locaș. Totodată, ei zidesc și comunitatea din jurul șantierului, prin catehizare.

Biserica Parohiei Constantin Brâncoveanu din cartierul Berceni al Capitalei se ridică pe un petic de pământ, ascunsă printre copaci, case, magazine de cartier și diferite ateliere, pe strada Râul Mara, la doi pași de marele bulevard Constantin Brâncoveanu. Actuala biserică a „înghițit" efectiv vechea biserică închinată Sfinților Împărați Constantin și Elena, care au devenit și ocrotitorii noului locaș. Când au început lucrările de construcție, s-a luat hotărârea ca biserica nouă să se ridice în jurul locașului de închinare ce a deservit parohia încă din anul 1948. Atunci s-a înfiin­țat parohia, transformându-se în locaș de închinare magazia folosită pentru depozitarea armamentului de către soldații nemți. Mică, dar potrivită pentru puți­nele familii care formau atunci parohia, cu timpul, când Bucu­reștiul s-a mărit, depășindu-și cu mult limitele, fosta magazie transformată în Casa Domnului s-a dovedit neîncăpătoare.

Dacă sub regimul comunist ridicarea unei noi biserici nu a fost cu putință, enoriașii au trebuit să aștepte anul 2005 pentru a-și vedea mugurul rugăciunilor. De atunci le este împreună rugător și ocrotitor și Sfântul Ioan Rusul. Înălțată până la nivelul ferestrelor, construcția noii biserici a intrat în impas la trei ani de la demararea șantierului, dar a luat un avânt puternic odată cu numirea la această biserică, în anul 2010, a pr. paroh Gheorghe Radu și a pr. prof. univ. dr. Gheorghe Istodor.

Treptat, biserica se ridică

Încercați înainte vreme de împotrivirea comunistă, acum răbdarea le este pusă la încercare de fluctuațiile financiare ale democrației. Însă, așa cum ne-au mărturisit membrii comuni­tății, treptat, cu răbdare și încredere, își construiesc biserica. După clipele de început, când stăteau la Sfânta Liturghie chiar și în ploaie sau la temperaturi sub 0 grade fiind îmbărbătați de preoți, spunându-le că nu este frig, ci doar răcoare, sau când se încălzeau de la un generator cu combustibil care făcea mai mult zgomot și fum decât căldură, acum, când biserica este tencuită pe interior, cu încălzire prin pardoseală și acoperită provizoriu, de ploaie, cu carton special, multora dintre ei nu le vine să creadă. Încrederea le-a fost încercată, poate cel mai mult, atunci când au văzut imensul crater din mijlocul bisericii lăsat în urmă de vechea biserică scoasă bucată cu bucată în anul 2010. Susținere financiară au primit din partea Primăriei Generale, a Secretariatului de Stat pentru Culte și a membrilor comunității, fiecare după putință, biserica neavând un sponsor principal.
Astăzi, slujbele se desfășoară într-un spațiu adecvat, în liniște, în mijlocul unor pereți goi. În fiecare an, în funcție de buget, se înaintează treptat cu lucrările de construcție. „Ne organizăm întotdeauna la început de an, punem banii în cont, ridicăm șan­tierul la jumătatea sau spre sfârșitul verii și încercăm să realizăm ceea ce ne-am propus", spune pr. paroh Gheorge Radu. Primordiale sunt ridicarea turlei mari, acoperișul bisericii, tencuirea fațadei și definitivarea gardului, iar pentru nevoile liturgice ale parohiei, în dreapta bisericii a fost ridicată și o capelă mortuară, completează pr. prof. univ. dr. Gheorghe Istodor.

Centru social

Pentru că Biserica trebuie să răspundă și oamenilor aflați în nevoi, Consiliul parohial a hotărât, la îndemnul preoților slujitori, să ridice în spatele bisericii un centru social. „Deși nu ne avantajează sub nici o formă terenul, am reușit să facem un proiect de așezământ social care va avea demisol, parter și etajul 1, cu câte două spații pe etaj, spunem noi, generoase, pentru posibilitățile pe care le avem aici. Nădăjduim să punem piatra de temelie și să începem lucrările la așeză­mânt tot anul acesta", ne spune din planurile de viitor pr. Gheorghe Istodor. După cum ne-a explicat pr. Gheor­ghe Radu, centrul social se va adresa tinerilor și bătrânilor: „Corpul A, dinspre partea nordică, va fi special ridicat pentru activită­țile cu tineretul, iar în corpul B vom desfășura ac­tivități cu persoanele în vârstă. Corpul B ne dorim să fie un club al seniorilor și corpul A un club al tinerilor, al juniorilor". Aici se vor organiza discuții cu tinerii și copiii, „avem o colaborare deo­sebită cu Școala nr. 108, dar și cu unitățile școlare din jur, cu care vom face diferite acțiuni în parteneriat, vom oferi medi­tații gratuite, în așa fel încât cei câștigați să fie tinerii. Pentru cei în vârstă vom organiza, dacă vom găsi și fondurile necesare, diferite acțiuni de ajutorare a celor fără posibilități materiale și sperăm să oferim o masă caldă de două ori pe săptămână", detaliază pr. Istodor.

Zidirea bisericii duhovnicești

„Noi repetăm la fiecare slujbă că avem două obiective aici: zidirea locașului de cult și zidirea comunității, a trupului tainic al lui Hristos, din care fiecare dintre noi trebuie să facă parte; aceste două obiective sunt, de fapt, unul singur, pentru că se împletesc, se îmbină atât de armonios, încât devin unul singur. Și să știți că ne-a ajutat Bunul Dumnezeu ca împreună cu părintele paroh, cu părintele diac. Andrei Mihai Zaieț, cu colaboratorii și cei apropiați nouă să facem progrese în amândouă obiectivele. Noi am găsit 20-30 de persoane în vârstă în bisericuța mică și acum este biserica plină. Aici punem foarte mult accent pe cateheză, predică, deoarece împreună încercăm să ajutăm credincioșii acestei parohii să nu fie doar creștini practicanți și trăitori, ci să fie și luminați, ca să poată să dea mărturie. Punem accent și pe acțiunile cu caracter filantropic, fondurile sunt limitate, datorită construcției, dar, cu toate acestea, nu au lipsit, chiar dacă nu au fost de anvergura pe care ne-am dorit-o", mărturisește pr. Gheorghe Istodor. Pentru consolidarea comunității, s-au desfă­șurat pelerinaje cu Agenția de pelerinaj Basilica Travel a Patriahiei Române, unul la Locurile Sfinte, unde a fost ghid diac. Andrei Mihai Zaieț, și altul în Muntele Athos, organizate de pr. Gheor­ghe Istodor.

„Aici am crescut duhovnicește”

„Am venit la această biserică pentru părintele Istodor. Ne amintim cu bucurie de zilele când la Sfânta Liturghie ne ploua la propriu sau de gerurile din iernile trecute când înghețam toți laolaltă. Au trecut, dar ceea ce a rămas și purtăm în sufletul nostru este că odată cu biserica am crescut și noi duhovnicește.” (Gheorghe Diaconu, membru în Consiliul parohial, cel care sculptează mobilierul și catapeteasma bisericii)

„Ani și ani de zile am crezut în Dumnezeu, dar aici m-am apropiat mai mult de Biserică, am devenit practicant. Nu mi-a venit să cred că voi vedea vreodată biserica ridicată. Fără să pară o laudă, vin la această biserică pentru acești preoți de care eu mă simt foarte atașat.” (Victor Lăcătuș, membru în Consiliul parohial, cercetător și membru titular al Academiei Agricole, s-a implicat financiar în ridicarea bisericii)

„Am găsit aici o familie duhovnicească, părintele paroh are un talent deosebit de a clădi o comunitate precum o familie. Fiecare avem rostul nostru aici și, pe lângă îndatoririle noastre, primim foarte mult de la cei din jur, ne împlinim unii pe alții.” (Maria Popa, membră în Comitetul parohial, profesoară de religie)

„Încercăm să cântăm atât în stil bizantin, dar în același timp cultivăm și cântarea în comun, pentru că așa reușim să atragem cât mai mulți tineri și să-i aducem pe calea Bisericii.” (Florin Pascaru, dascăl)