Zile de sărbătoare pentru Cuviosul Dimitrie cel Nou

La sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, pelerinii se vor închina și moaștelor Sfinților Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, aduse de la Mănăstirea „Sfântul Pavel” din Muntele Athos. Prin viața sfântă și învățăturile lor, cei trei sfinți ierarhi alcătuiesc dreptarele Ortodoxiei, fiind desăvârșiți păstori de suflete.

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, pe care îl prăznuim la 27 octombrie, adună sfinții și pelerinii la fiecare sărbătoare a sa. Pelerinajul de anul acesta, organizat de Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor, se va desfăşura în perioada 23-28 octombrie. Așa cum s-a întâmplat și în anii trecuți, pelerinii nu se vor închina doar sfintelor moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou și ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena de la Catedrala Patriarhală. Fiind marcat de anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur și al marilor păstori de suflete, pelerinajul de anul acesta va fi binecuvântat cu sfintele moaşte ale Sfinţilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur. Racla cu sfintele moaște este adusă de la Mănăstirea „Sfântul Pavel” din Muntele Athos de o delegaţie a Bisericii Ortodoxe a Greciei, condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Pavlos de Drama.

„Noi la Dumnezeu suntem una”

Cei trei mari sfinți ierarhi ai Bisericii noastre, Vasile, Grigorie și Ioan, au fost iubiți și cinstiți de oameni încă din timpul vieții. După plecarea lor la Domnul, sfintele lor moaște au fost cinstite de credincioși ca pe un odor de mare preț. Spre exemplu, despre moaștele Sfântului Ioan Gură de Aur știm că la 31 de ani după mutarea sa la ceruri au fost aduse de la Comane, din Armenia, la Constantinopol. În acea zi de 27 ianuarie 438 a fost luat trupul nestricat al sfântului și pus într-o raclă de aur. Pretutindeni, prin sate și prin orașe, moaștele Sfântului Ioan au fost petrecute cu cântări de psalmi, făclii aprinse și mireasmă de tămâie și toți credincioșii, în frunte cu împăratul Teodosie cel Mic (408-450), au îngenuncheat și s-au rugat cu lacrimi.
Sau putem aminti dezbinarea între creștini care a pornit de la cinstirea celor Trei Sfinți Ierahi, în timpul împăratului bizantin Alexios I Comnenul (1081-1118), când unii îl socoteau pe Sfântul Vasile mai mare, ca unul care a unit, ca nimeni altul, cuvântul cu fapta. Alții, coborându-i pe acesta și pe Sfântul Ioan Gură de Aur, îl socoteau primul între ei pe Sfântul Grigorie, Cuvântătorul de Dumnezeu, atât pentru mulțimea cuvintelor lui, cele dulci ca mierea, cât și pentru puterea și adâncimea gândului. Alții dădeau întâietate Sfântului Ioan, cel cu gura de aur, mai meșter la cuvânt decât toți și îndemnător la pocăință. Grăitoare și pilduitoare pentru cinstirea noastră față de sfinți sunt cuvintele celor Trei Sfinți Ierarhi împărtășite Episcopului Ioan al Evhaitelor, atunci când l-au îndemnat să rânduiască pomenirea lor împreună la 30 ianuarie: „Noi la Dumnezeu suntem una și nici o vrajbă nu este între noi. Fiecare din noi, la timpul său, îndemnați de Duhul Sfânt, așa am învățat. Nu este între noi unul întâi și altul al doilea. De chemi pe unul, vin și ceilalți doi. Nevoința noastră, cât am fost în viață și după moarte, a fost să împăcăm pe oameni și să aducem pace și unire în lume”.

Mari păstori de suflete

Viața sfântă și învățăturile Sfinților Trei Ierarhi alcătuiesc dreptarele Ortodoxiei, vrednice de toată lauda și încrederea. Ei arată la treapta cea mai înaltă calea cea împărătească în Biserică. Toți trei au adus dovada și strălucirea sfințeniei unor oameni cu înaltă știință de carte, cunoscând atât adâncurile învățăturii lui Dumnezeu din Sfintele Scripturi, moștenite de la Sfinții Apostoli, cât și prețuind, de asemenea, și toată știința și filosofia vremii lor.
Despre Sfântul Ioan Gură de Aur, pe care îl comemorăm anul acesta, Preafericitul Părinte Patriarh spune că este un înțelept și talentat păstor de suflete dedicat slujirii Cuvântului lui Dumnezeu. „Apărător al dreptei credințe, învățător al pocăinței, luminător al familiei creștine și al vieții monahale, promotor al filantropiei creștine, Sfântul Ioan Gură de Aur, prin rugăciunea și viața sa ascetică exemplară, prin exegeza biblică și predica sa pastorală, aplicate celor mai concrete situații din viața oamenilor, a rămas în conștiința Bisericii ca fiind predicatorul și păstorul neegalat în întreaga literatură patristică.”

Comuniunea sfinților în capitala României

Colina Bucuriei din Centrul Capitalei s-a dovedit a fi, în ultimii 8 ani de zile, unul dintre cele mai căutate locuri de pelerinaj din țara noastră. Prezenţa în Capitală a unor odoare sfinte, din iniţiativa şi prin strădania Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a însemnat o mare binecuvântare pentru credincioşii din Bucureşti şi împrejurimi, dar şi din întreaga țară, precum și din afara granițelor ţării.
Astfel, în octombrie 2008, la împlinirea a 2.000 de ani de la naşterea Sfântului Apostol Pavel, moaştele sale au sosit pe Colina Bucuriei. În cadrul procesiunii Calea Sfinţilor din octombrie 2009, moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou au fost însoţite de moaştele Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, de moaştele Sfântului Grigore Teologul, de moaştele Sfântului Grigorie al Nyssei şi de cele ale Sfinţilor Împăraţi și întocmai cu Apostolii Constantin şi Elena.
În toamna anului 2010, pe Colina Bucuriei a poposit un fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei şi de viaţă făcătoarei Cruci, fiind adus din Mitropolia de Drama (Grecia), prin bunăvoința Mitropolitului Pavlos.
Următorul an, 2011, a sosit la București Cinstitul Cap al Sfântului Apostol Andrei, fiind purtat în procesiune pe marile artere ale Capitalei, inclusiv la şantierul Catedralei Mântuirii Neamului.
La sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou din anul 2012, capitala României a primit binecuvântarea Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, ale cărui moaşte au fost aduse de la Mănăstirea „Sfânta Treime” din insula Eghina (Grecia).
Fiind dedicat anul 2013 Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, pe Colina Bucuriei au sosit din Grecia, în acel an, două icoane făcătoare de minuni ale Sfinţilor Împăraţi cu părticele din Lemnul Sfintei Cruci şi din moaştele Sfintei Împărătese Elena, iar de la Mănăstirea Căldărușani, moaştele Sfântului Mare Mucenic Artemie, general al Sfântului Împărat Constantin cel Mare.
Anul trecut, pelerinii veniţi să se îmbogăţească spiritual la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, s-au închinat şi unui fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei şi de viaţă făcătoarei Cruci, odor adus de la Ierusalim, dar şi moaştelor Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, aduse de la Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou din Capitală. (Articol documentat cu sprijinul Sectorului cultural și comu­nicații media al Arhiepiscopiei Bucureștilor)