Întâlnirea monografiștilor bănățeni la Partoș

Joi, 2 august, a avut loc la Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” și „Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș” din localitatea Partoș cea de-a X-a ediție a întâlnirii monografiștilor bănățeni. Au fost prezenți la această activitate: profesori universitari, cercetători științifici, muzeografi, profesori, preoți, reprezentanți ai Primăriei comunei Banloc, mai mulți localnici, dar și monografiști din județele Caraș-Severin și Timiș.

Întâlnirea a debutat cu o slujbă de mulțumire, oficiată de părintele arhim. Simeon Stana, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Timișoarei, și părintele Ioan Prisăcean, protopopul Detei. La finalul slujbei, părintele Simeon Stana a transmis celor prezenți cuvântul de binecuvântare al Înaltpreasfințitului Mitropolit Ioan, precum și îndemnul de a cultiva cultul divin, rădăcină a culturii.
În continuare, adunarea mono­grafiștilor s-a desfășurat în Centrul cultural al mănăstirii, fiind moderată de muzeograful Ioan Traia de la Muzeul Satului Bănățean. Prezidiul întâlnirii a fost compus din: prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu de la Universitatea de Vest din Timișoara, cercet. șt. I dr. Ioan Hațegan de la Institutul de Cercetări So­cio-Umane „Titu Maiorescu” al Aca­demiei Române, filiala Timi­șoara, Dan Radosav, managerul Muzeului Satului Bănățean, Lucian Trifonescu, primarul comunei Banloc, părintele arhim. Simeon Stana și ieromonahul Varlaam Almăjanu, starețul Mănăstirii Partoș.

Cuvântul de bun venit a fost rostit de moderatorul întâlnirii, iar cel de binecuvântare a fost transmis de părintele Simeon Stana, care, pornind de la Evanghelia citită la slujba de Te Deum (Ioan 15, 4-7), a accentuat faptul că oamenii sunt mlădițele care au viață numai în relație cu Hristos. De asemenea, s-a subliniat, cultura a dat cea mai frumoasă expresie, cea a Filocaliei, adică iubirea de frumos materializată în bine. În continuare, părintele Varlaam, starețul mănăstirii, a afirmat că Mănăstirea Partoș reprezintă altarul satului, iar mormântul Sfântului Iosif, chivotul lui. Și dr. Cornel Toța, fost edil al Banlocului, a vorbit celor prezenți despre școala mănăstirească de la Partoș, atestată din veacul al XII-lea, dar și de valorificarea mănăstirii printr-un turism ecumenic.

Au urmat cele 4 prezentări ale volumelor monografice. Profesorul Ioan Traia a vorbit de misiunea monografiștilor bănățeni, și anume: propășirea culturii tradițio­nale ca scut identitar în fața mișcării globaliste. Pornind de la o cugetare a lui Nicolae Iorga, care afirma într-un prilej că, fără steag de cultură, un popor devine o gloată, vorbitorul a afirmat răspicat credința potrivit căreia cultura organizează, structuează și disciplinează un popor.

Prima carte prezentată a fost Gătaia. Monografie, Editura Sitech, Craiova, 2018, 438 p. Despre acest volum au vorbit prof. Iosif Marius Circa și prof. univ. Ioan Viorel Boldureanu. Primul vorbitor a recenzat în amănunt fiecare capitol și subcapitol al cărții, concluzionând: „Monografia aceasta, o adevărată carte de vizită pentru localitatea mea natală, este rezultatul unui efort mare de muncă. Truditorul este exigent cu structura, cu informația, cu formulările de conținut, cu exprimarea clară și coerentă, cu relația dintre scris și imagine. Împărțită în șapte capitole, care, la rându-le, au mai multe subcapitole cu titluri de mare forță sugestivă, unitatea volumului este dată și de argumentul prin care pr. dr. Valentin Bugariu își motivează demersul cultural, dar și de concluziile din final ca o sinteză privind lucrarea ce oferă «o priveliște asupra dezvoltării localității în diferite epoci istorice»”.

Al doilea volum, Cugetări mai târzii, Editura Hoffman, 2018, 201 p., iscălit de prof. Iosif Marius Circa, a fost prezentat de prof. Ioan Traia și preotul Valentin Bugariu. Cel de-al doilea vorbitor a accentuat importanța scrierii: „Toate materialele cuprinse în această carte și doar ele prin realizarea textului, puterea argumentelor, solida documentare, frumusețea exprimării și eleganța stilului dau trăinicie scrisului. Bucăți din această carte, precum și din celelalte două au fost folosite la întocmirea monografiilor: Colonia Gătaia (2011), Gătaia și Ferendia (2018). Dincolo de a aparține Detei, profesorul Iosif Marius Circa este condeierul care, asemenea cronicarilor din vechime, reușește să pună în valoare ceea ce ne individualizează ca ­neam: limba, credința ortodoxă, tradițiile fiind în linia descen­denței costiniene: «Biruit-au gândul să mă apucu de această trudă, să scoț lumii la vedere felul ­neamului...»”. La final, prof. Circa a expus celor prezenți o mărturisire intitulată: „Drumul cărții”, faptul că unele din materialele acestui volum sunt însemnări mai vechi din „Jurnalul intim” al ­autorului, ajuns la 17 volume și însumând 5.500 de pagini.
Prof. Pavel Panduru a prezentat cartea prof. Gheorghe Rancu-Bodrog, Din panteonul Banatului istoric, Editura Hoffmann, 2018. Vorbind despre carte, prof. Panduru a accentuat mărturia lui Vasile Pârvan, potrivit căreia: Monografia trebuie să cuprindă jumătate din sufletul autorului și jumătate din cel al comunității, iar monografistul - în cazul nostru - Gh. Rancu - are datoria asumată de a păstra România „în cuprinsul rotund de pâine”.

Cea din urmă carte a fost Partoș. Contribuții monografice, Editura Eurostampa, Timișoara, 2018, 241 p. Această carte a fost prezentată de 4 vorbitori. Istoricul Ioan Hațegan a prezentat cartea în devenirea ei: o realizare remarcabilă în 6 capitole distincte: Cadru natural; Istoricul microzonei; Biserica; Școala și activitatea culturală; Administrația, demografia și toponimia și Orezăria din Topolea. Preotul lect. univ. dr. Alin Scridon a introdus publicul prezent în istoria universală și cea bisericească, concluzionând faptul că monahismul ortodox s-a dezvoltat în Răsărit ca reacție împotriva măsurilor catolicismului.

Bibliologul dr. Florin Popovici de la Biblioteca eparhială din Timișoara a făcut câteva precizări de ordin etimologic și explicativ referitoare la înțelesul termenului de monografie. Despre autorii cărții - Ioan Traia și Dan Radosav - a afirmat că au reușit prin această lucrare să salveze de la uitare satul, dăruind iubitorilor de cultură locală o carte de folos și învățătură. Prof. Iosif Marius Circa în încheiere a subliniat puterea de documentare a autorilor, fapt care reiese din text, anexe, fotografie, hartă din diferite epoci, tabele ș.a. Întâlnirea s-a încheiat cu tradiționala agapă.